Seful ANAF: Sunt 51% iesean si 49% vasluian
SALT… Un vasluian, care în urmã cu 30 de ani avea grijã de banii membrilor cooperatori de la UJCC Vaslui, a ajuns sã colecteze si sã administreze banii statului român. La fel de discret ca în tinerete, Gelu Stefan Diaconu, seful ANAF din România, tace si face precum celebrul personaj din Morometii, Jupuitu’. A restructurat cea mai greoaie structurã a functionarilor publici, Finantele Publice si a creat o structurã nouã, Directia Generalã Antifraudã, care se vrea a fi un fel de cavalerie în lupta cu evaziunea fiscalã. Urmãriti un interviu incendiar, în care sunt abordate cele mai sensibile subiecte, de la scandalurile din Vama Albita, pâna la situatia delicatã de la FC Vaslui.
INTERVIU …. Primul interviu ca sef al Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, Gelu Stefan Diaconu îl acordã ziarului „Vremea Nouã”, desi refuzase, rând pe rând, publicatii importante din presa centralã. A fãcut acest gest, din respect pentru vasluieni. Dupã sase luni de la lansarea celui mai amplu proces de restructurare a structurilor de finante si control din România, Gelu Stefan Diaconu face un bilant tot în ziarul nostru si anuntã în premierã constituirea noul DNA al Fiscului care va controla averile nefiscalizate ale unor români, cât si despre reglementãrile unor activitãti în vãmi, dupã scandalul de la Albita, în care unii vamesi au instituit taxe pentru activitatea de coletãrie. Este necrutãtor când vine vorba despre recuperarea creantelor statului si atrage atentia cã insolventa FC Vaslui nu-i de bun augur, mai ales cã sunt sume destul de mari de recuperat, în conditiile în care patrimoniul clubului (jucãtorii) s-a volatilizat. Poate lucru cel mai important pe care-l spune vasluienilor este acela cã judetul nostru nu este atât de sãrac pe cât pare si nici nu este un judet întretinut de la centru cum încearcã unii mai malitiosi sã acrediteze aceastã idee. Este multumit de conducerea vasluianã a Finantelor Publice cãreia îi cere sã apese pedala de acceleratie la colectarea de taxe si impozite.
DNA-ul Fiscului
Reporter: Ati fost primul înalt functionar al statului, care ati dat startul regionalizãrii, prin restructurarea Directiilor Judetene ale Finantelor Publice. Sunteti multumit de rezultate?
Gelu Stefan Diaconu: Reorganizarea, pe lângã regionalizare, a avut drept scop eliberarea unor posturi necesare înfiintãrii noii structuri – „Antifraudã“. Am fãcut reorganizarea fãrã resurse suplimentare. Ne-au trebuit 2.000 de posturi si le-am obtinut fãrã sã cheltuim bani. În viitorul apropiat, Directia Generalã Antifraudã Fiscalã va deveni noul DNA al Fiscului. Deja avem rezultate încurajatoare, dupã sase luni de la înfiintare. Avem recuperate sume de aproape 300 milioane de euro ca si venituri suplimentare. Pânã la sfârsitul anului îi veti vedea echipati, cu mijloace auto la dispozitie, cu tehnicã de calcul, cu acces la aplicatii si cu sedii adecvate. Puteti sã-i preveniti în premierã pe vasluieni cã, din ianuarie 2015 vom esantiona pentru prima datã din rândul persoanelor cu averi mari, primii oameni care vor fi supusi controlului. Avem la Vaslui, în regiunea Iasului, 10 -12 specialisti pregãtiti pentru treaba aceasta. Ne intereseazã mai putin originele averilor, ci fiscalizarea acestora. E o mare confuzie, nu procedãm ca pe vremea comunistilor când li se verificau averile conform legii 18, a veniturilor ilicite. Vom verifica averile de la cãmãtari, pânã la oameni onorabili. Esantionarea va avea la bazã informatii din zona financiar – bancarã si informatii de altã naturã. Noi o sã-i invitãm pe acestia la discutii. O sã avem o verificare preliminarã, care sã ateste nivelul cheltuielilor, cât si cel al veniturilor provenite din diverse surse. Diferentele vor trebui justificate si impozitate. Vom intra si-n etapa a doua, dacã e cazul, ce presupune o inspectie fiscalã riguroasã, care poate merge pânã la capãt, însemnând instrumentarea unor infractiuni.
R: Cum se descurcã Vasluiul în acest nou context? Sunteti multumit de echipa pe care ati numit-o la Finante?
G.S.D.: Vasluiul, din punct de vedere al administrãrii fiscale, nu este cel mai sãrac judet din România. Pot sã le transmit vasluienilor cã judetul lor nu este întretinut de altii, asa cum o spun unii malitiosi. Mai sunt 11 judete sub Vaslui care au o contributie mai micã la bugetul de stat. Si mã refer aici la Tulcea, Sãlaj, Giurgiu, Teleorman, Ialomita, Mehedinti, etc. Despre activitatea celor care conduc astãzi Finantele Vaslui pot sã spun cã sunt oarecum multumit. Am douã criterii în a aprecia activitatea sefilor care conduc astfel de structuri. Primul, si cel mai important, ar fi integritatea. Dacã omul este integru, nu în sensul absolut, fiindcã sfintii sunt numai în Rai, înseamnã sã judeci lucrurile cu fata spre buget si cu spatele la evazionist. Integritatea, în opinia mea, înseamnã sã nu treci bariera în partea cealaltã, a încurajãrii evazionistului. Din acest punct de vedere, sunt multumit de echipa de la Vaslui. Pot face mult mai mult pe linia colectãrii, si aici am atins cel de-al doilea criteriu. Finantele Vaslui sunt în linia programului impus la colectare, program care este mult mai mare ca în trecut. Ca si un clasament, pot spune cã pe regionalã sunt în prima jumãtate.
R:Se lucreazã de doi ani la reabilitarea sediului Finantelor Publice Vaslui. De ce asa greu?
G.S.D.: Este una din rusinile pe care le trãiesc eu. Pentru cã nu am reusit sã aloc, datã fiind precaritatea resurselor, sumele necesare remedierii fatadei. S-au apucat de treabã, însã una este initierea, alta este finalizarea. Sper ca în cursul anului 2015 sã se termine. Existã totusi o mare discrepantã în alocarea resurselor la nivelul ANAF. Bucurestiul, cu marii contribuabili si cei mijlocii reprezintã 75% din totalul colectãrilor. Iasul întreg înseamnã 4,5%. Noi, la Bucuresti, suntem cu infrastructura la pãmânt. Avem 47 de sedii, iar cel de la Vaslui e parfum, fatã de ce avem noi aici. Încercãm sã mai corectãm din acest dezechilibru. Oricât de drag mi-ar fi Vasluiul, nu pot sã nu tin cont de zona celor 75%.
Despre FC Vaslui
R: Cum s-a vãzut de la Bucuresti scandalul de la FC Vaslui? Vã întreb acest lucru fiindcã, la un moment dat, s-au vehiculat sume enorme pe care clubul le-ar datora statului?
G.S.D.: Insolventa reprezintã pentru România cea mai grea boalã din 1989. Am reusit sã punem o stavilã prin noul cod al insolventei, dar nu asa cum ne-am fi dorit. Avem un volum urias al creantelor bugetare imobilizat în procedurile de insolventã. E o activitate, o spun cu toatã responsabilitatea, organizatã, bazatã pe omisiuni ale legii, pe coniventa cu organele judecãtoresti. Nu întâmplãtor, DNA-ul a intrat în zona aceasta, de devalizare a bugetului de stat. Dacã cei care au intrat sau cred cã intrarea în insolventã a clubului de fotbal îi va proteja, asa cum se întâmpla înainte de intrarea în vigoare a noului cod al insolventei, de actiunile de recuperare ale Fiscului, se însealã. O sã vedeti cã în aceastã zonã a fotbalului, si nu numai la Vaslui, se vor petrece lucruri interesante. Fiscul vasluian are sarcina expresã de a maximiza, cu orice pret, recuperarea creantelor bugetare pe care le datoreazã clubul cãtre stat. Cifra vehiculatã (n.r. cea de 330 de miliarde de lei vechi, pe care Ciprian Damian o anunta în conferintele de presã) este departe de realitate. Dar e o sumã absolut consistentã, fatã de ceea ce înseamnã capacitatea de colectare a administratiei vasluiene si cred cã cei care nu au actionat pânã acum, pentru cã noua conducere a Vasluiului a fost singura care si-a asumat actiunea, s-ar putea sã aibã mari neplãceri în viitor. Pentru cã nu poti lãsa un agent economic sã acumuleze datorii, fãcându-te cã nu vezi ce se întâmplã pe acolo.
Vama Albita, o pasiune mai veche a presedintelui ANAF
R: Ce s-a schimbat la Vama Albita, de când sunteti seful suprem al vãmilor din România?
G. S. D.: Existã foarte multi ochi atintiti acolo, fiindcã vorbim de frontiera exterioarã a comunitãtii. V-am spus în interviul trecut cã vor fi schimbãri majore în sistem. Sigur cã poate vã asteptati ca acestea sã fie mai rapide. Însã a fost un proces mai complex. Promovãrile celor care au luat locul „fostilor“ s-au fãcut dupã verificãri riguroase, inclusiv asupra integritãtilor acestor persoane, cât si a background-ul lor profesional. Ati vãzut cã s-au fãcut schimbãri atât la nivel regional, cât si la Albita. În continuare suntem vigilenti si orice indiciu a unor activitãti ilegale petrecute acolo, fac obiectul unor ample verificãri atente nu numai a noastrã, a ANAF-ului, ci si a tuturor autoritãtilor abilitate din România. Mai nou, existã o preocupare si mai de sus, de la ultimul nivel de decizie al Guvernului, de la Primul Ministru. Noi i-am prezentat o notã cu eventualele vulnerabilitãti din zona frontierei. Pot sã vã spun, de exemplu, cã tot am pomenit de vulnerabilitãti, cã infrastructura de acolo este un astfel de punct slab. Am constatat cã din 2008, cum am lãsat Vama Albita (n.r. Gelul Diaconu a fost în perioada 2005 – 2008, seful vãmilor din România) si atentie, nici atunci nu era o situatie extraordinarã, nu s-a fãcut nimic. Vã imaginati cum e acum dupã sase ani. Baron, noul sef al Vãmii Albita, când l-a rãzbit nevoia a venit la mine si a stat la usã si nu s-a lãsat pânã nu a intrat. Mi-a adus un raport foarte voluminos cu situatia de acolo. Acum am initiat procedurile de refacere a infrastructurii. Avem cheltuieli imense cu întretinerea întregului areal. Am initiat discutii cu cei de la CNADR si în baza unui protocol vom preda cãile de comunicatii. Ei vor suporta costurile cu reparatiile (asfaltãrile) sau deszãpezirea, iar nouã rãmânându-ne dreptul de folosintã a infrastructurii strict vamale. Ce tine de clãdiri, pe un program cu fonduri comunitare, avem alocati aproape 5 milioane de euro, în cadrul unor proiecte transfrontaliere România – R. Moldova pentru reamenajarea a trei birouri vamale, printre care si Albita. De asemenea, am fãcut demersurile pentru reparatiile capitale la centrala termicã si sper ca dupã punerea în practicã a tuturor acestor demersuri, la Albita totul sã arate asa cum trebuie. Cât priveste personalul, la reorganizare, ce-i drept, am alocat un numãr mai mic de posturi fatã de situatia existentã în trecut. Pe seama vacantãrii altor posturi ale ANAF-ului, avem în intentie sã alocãm un numãr suplimentar de persoane la Albita. Dar pânã atunci am ocupat toate posturile vacante. Si mã refer aici la cei care au fost cercetati penal, care acum sunt suspendati, iar în locul lor au venit oameni noi, din afarã sau cei care au fost victimele reorganizãrii. Pânã la sfârsitul anului, la Albita vom mai angaja în jur de 10-15 persoane.
R: Va mai rãmâne Vama Albita principala poartã de intrare în Uniunea Europeanã? Existã pericolul ca Vama Sculeni, de exemplu, sã ne „fure“ aceastã oportunitate?
G.S.D.: Vã spun propria pãrere, cã cel putin în urmãtorii zece ani, Albita va rãmâne principala vamã la frontiera cu Republica Moldova. E si-un argument care tine cont si de infrastructura de dincolo. Cei din R. Moldova intentioneazã sã-si concentreze întreaga sumã din fondurile comunitare pomenite mai sus, doar pe Leuseni (n.r. corespondentul Vãmii Albita în Republica Moldova). Când spun zece ani, cred cã este si o viziune usor pesimistã. Cred cã nu trãiesc sã apuc ca fluxul sã se mute de la Albita spre altã vamã.
COLETELE LA CONTROL!
PROIECT NOU …Scandalul din Vama Albita când DNA Iasi a avut poate una din cele mai spectaculoase actiuni, cãrând vamesii inculpati cu autocarul în arestul Politiei l-a determinat pe presedintele ANAF, sã reglementeze tranzitarea coletelor prin vãmile românesti. Reamintim cã, procurorii au demonstrat cã activitatea de coletãrie prin Vama Albita era comisionatã de lucrãtorii vamali, cu sume între 50 si 150 de euro, în functie de numãrul coletelor. Au stabilit si suma care o producea un schimb, în jur de 2.500 de euro.
„În premierã anunt în ziarul dvs. cã vom modifica normele privind transportul si tranzitul activitãtii de coletãrie. Ultima anchetã penalã din zona a vizat aceastã activitate. Unii vamesi, în schimbul unor sume modice de bani, efectuau un control superficial la astfel de transporturi. Practic activitatea de coletãrie e strict una comercialã care se sustrage de la plata taxelor. Vor fi norme mult mai dure în acest sens, iar cei care vor efectua astfel de activitãti o vor putea face doar dupã constituirea unor garantii si cu un control riguros procedural. Suntem în discutii cu omologii nostri din Republica Moldova, privind iminenta unei astfel de mãsuri, pentru cã avem si agenti economici de acolo care trebuie sã se supunã unor astfel de rigori. Vor fi firme specializate pentru activitãti de coletãrie, ce vor trebui sã depunã formalitãti si li se vor limita cantitãtile de mãrfuri numai la cele de folosintã personalã. Nu vor fi blocaje în vamã, fiindcã cei care vor fi autorizati sã facã astfel de transporturi vor fi supusi unei selectii. Si asupra micului trafic de frontierã vor fi niste modificãri, noi acum experimentãm pe zona Ucraina niste mãsuri mai dure, care vor fi extinse si la Albita. Am constatat cã nu sunt afectate persoanele de bunã credintã din zonã respectivã, ci doar un grup mic de bisnitari care se ocupã cu astfel de îndeletniciri“, a declarat Gelu Stefan Diaconu
Cine este Gelu Stefan Diaconu?
CV IMPRESIONANT… 51% iesean si 49% vasluian, asa cum îi place sã se autodefineascã presedintele ANAF, Gelu Stefan Diaconu are un CV impresionant. Nãscut la Iasi, în localitatea Dobrovãt, dupã terminarea facultãtii la Iasi, în 1984, este repartizat la Vaslui, pe care-l pãrãseste în 1996. În perioada comunistã, acesta a fost angajat la Uniunea Judeteanã a Cooperativelor de Consum si Credit Vaslui ca si economist în biroul de control financiar. Dupã Revolutie, ajunge presedintele acestei structuri, functie pe care o detine cinci ani. Lucreazã apoi la Combinatul de Prelucrare a Lemnului – Movas Vaslui, ca si director comercial, ca mai apoi sã lucreze în sistemul bancar. Începe de la Bankcoop -sucursala Piatra Neamt, unde este numit director general, ca mai apoi sã intre în lumea bunã a finantelor, ca administrator al Monetãriei Statului. În aceastã perioadã detine si functia de adjunct la Directia Generalã a Vãmilor pe care o conduce, mai apoi, din 2005 pânã în 2009. A mai trecut pe la Directia de Solutionare a Contestatiilor din cadrul Ministerului de Finante. În Guvern intrã în 2012, ca secretar de stat în Ministerul Economiei, dupã ce trei luni este directorul de cabinet al ministrului. În aprile 2013, este uns seful ANAF-ului de cãtre premierul Ponta, functie pe care si-o mentine desi partidul sãu, PNL îi retrage sprijinul politic. Proaspãt mazilit politic, acesta îsi continuã cariera de finantist, pe pozitia de sef al administrãrii si colectorii veniturilor la bugetul consolidat al statului.
