În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1932. În 1979 România a semnat Convenţia fusurilor orare iar în anul 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în ţările UE.

Pe lângă reducerea consumului de energie electrică, se spune că ora de vară scade numărul accidentelor rutiere produse din cauza vizibilităţii reduse.

Trecerea la ora de vară are, însă, şi câteva efecte negative asupra organismului, care are nevoie de o perioadă de adaptare la noul program. Potrivit unui studiu american, schimbarea ne afectează ceasul biologic, cele mai vulnerabile fiind persoanele care obişnuiesc să se trezească foarte devreme.

Oamenii de ştiinţă susţin că trecerea la ora de vară ne poate afecta şi sănătatea inimii. În prima săptămână, creşte riscul de infarct miocardic cu 10%. Fiindcă vom dormi mai puţin, sistemul nervos simpatic este suprasolicitat, generând mai mult stres în organism şi o creştere a tensiunii arteriale.

Medicii avertizează că putem avea simptome precum oboseală accentuată, anxietate, insomnie, cefalee, palpitaţii.