Vameşii ieşeni au prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ două milioane lei şi, cu toate acestea, legislaţia românească i-au scos basma curată. Începând de anul trecut, departamentul juridic din cadrul Direcţiei Regionale Vamale, aflată acum în subordinea Direcţiei Regionale de Finanţe Publice Iaşi, a iniţiat acţiuni în instanţă împotriva a 31 de angajaţi. În total, pe rolul instanţelor ieşene de judecată figurează 43 de dosare prin care conducerea DRAOV Iaşi a încercat să acopere o “gaură” de circa două milioane de lei cauzată de acţiunile lucrătorilor vamali, doar că, se pare, această sumă nu va mai fi recuperată niciodată. În fapt, prejudiciul provine din “dosirea” unor dosare de executare de către lucrătorii vamali timp de mai mulţi ani, unele datând chiar din 2002, astfel că, odată ajunse în instanţă, nu pot fi judecate deoarece sunt prescrise.
Prejudiciul rămâne în aer
În această situaţie, sumele nu mai pot fi imputate lucrătorilor vamali care au realizat dosarele, astfel că acoperirea prejudiciului rămâne “în aer”. Deficienţele au fost constatate în anul 2010 în urma unui control efectuat de inspectorii Curţii de Conturi care au solicitat conducerii de la acea vreme să găsească vinovaţii şi să recupereze prejudiciul. Numai că directorul de atunci, Mihai Arcana şi cel care i-a urmat, Dănuţ Bolohan, nu au pus în aplicare măsurile. După investirea guvernării USL şi reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, implicit trecerea Vămii în subordinea ANAF, lucrurile s-au schimbat. Astfel că, cele 43 de dosare de executare ţinute la sertar din motive necunoscute, au ajuns, în mare parte, pe masa magistraţilor Judecătoriei Iaşi, care şi-au declinat ulterior competenţa către Tribunalul Iaşi. Constactat telefonic, directorul DRAOV Iaşi susţine că se ştia că dosarele sunt prescrise, doar că era nevoie de hotărâri judecătoreşti pentru fiecare speţă în parte. “Actuala conducere a DRAOV Iaşi nu a făcut decât să pună în aplicare măsurile dispuse de Curtea de Conturi, pentru că ulterior am fi fost şi noi părtaşi la tergiversarea punerii lor în aplicare. Dosarele sunt mai vechi, doar că acum au fost trimise în instanţă pentru a fi soluţionate. Trebuia să le trimitem pentru a avea o bază legală în justificarea prejudiciului creat. Mai mult nu am ce să comentez”, a spus Ioan Pintilei, actualul director al DRAOV Iaşi.
Ce arată datele
Chiar dacă DRAOV a demarat acţiunea de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi, aceasta are şanse aproape nule de reuşită dacă luăm în considerare soluţiile date până acum de magistraţi. Potrivit analizei dosarelor realizată de reporterii “Ziarul de Iaşi”, din cele 43 de speţe, peste 30 de cereri ale DRAOV au fost respinse din cauza prescrierii dosarelor de executare, un dosar încă nu are termen, o cerere a fost admisă, iar restul au stabilite termene de judecată în perioada următoare. “Admite excepţia inadmisibilităţii cererii. Respinge cererea reclamantei formulată în nume propriu şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor în contradictoriu cu pârâtul Costică Vasile, prin care solicită obligarea acestuia la plata sumei de 41.169 lei reprezentând prejudiciul adus reclamantei cauzat prin prescrierea dosarului de executare silită”, potrivit soluţiei pe scurt prezente pe portalul instanţelor de judecată la unul din dosare. Conform analizei “Ziarul de Iaşi”, recordul de prezenţe în dosarele privind “executarea prescrisă” este Costică Vasile cu 11 prezenţe. Acesta este urmat de colegii Mihail Tărăboanţă şi Cristinel Lupan cu 7 dosare, Octavian Moraru, Claudiu Preotu şi Dan Brodoceanu cu câte 6 dosare şi Mihai Buruiană cu patru dosare. Cu trei dosare se pot “lăuda” lucrătorii vamali Ionel Dascălu, Alexandru Dârţu şi Alexandru Deliu, iar în câte două dosare apar Dumitru Butu, Cătălin Mărculeţ, Ioan Mihai, Mihai Hucanu, Liviu Balaur, Doru Bumbu, Liviu Crăciuneascu, Cătălin Suflet, Petronel Chiribuc, Iulian Cozlosche, Ioan Cristov, Dinu Ciorâta, Dinu Catană şi Iulian Mandache. Numele lucrătorilor Liviu Trifan, Iulian Popa, Eugen Secăreanu, Tatiana Miron, Ioan Ciubotaru şi Sorin Focşa apar doar în câte un dosar. Mai interesant este, însă, faptul că, deşi nu au fost recuperaţi banii, unii lucrători vamali trimişi în judecată au mai şi primit bani de la instituţia reclamantă drept cheltuieli de judecată, care variază între 300 şi 1000 lei. “Obligă pârâta să achite pârâtului Beşchea Gabriel cheltuieli judiciare de 700 de lei, iar pârâtului Brodoceanu Dan suma de 1000 lei, cu acelaşi titlu”, se arată în una din soluţiile pe scurt publicate pe portalul isntanţelor judecătoreşti.
“Nu fac alte comentarii”
Vinovaţi de crearea prejudiciului, în această speţă, nu sunt greu de intuit. Până în 2010, când a fost efectuat controlul de Curtea de Conturi, s-au perindat la conducerea Vămii sau au făcut parte din conducere Liliana Ion, Cristina Gânju sau Mihai Arcana, chiar în 2010. “Eu nu mai sunt la Vamă de ani buni, vă rog să vă adresaţi ofiţerului de presă al instituţiei. Nu fac alte comentarii. La revedere”, a replicat, repetat şi sec, Arcana, la întrebările adresate. Ulterior, la şefia DRAOV a fost numit Dănuţ Bolohan, care a început procesul de verificare a dosarelor. “Ştiu de existenţa acelor dosare şi chiar eu am început demersurile pentru a fi identificate persoanele vizate. Dar n-am mai apucat să termin procedura pentru că am fost schimbat, iar domnul Pintilei a înaintat dosarele în isntanţă pentru recuperarea projudiciului. Acum nu mai ştiu în ce stadiu sunt”, a spus Dănuţ Bolohan. O sursă din interiorul Vămii, cunoscătoare a fenomenului, ne-a precizat, sub protecţia anonimatului, că singurul motiv pentru care poate fi tergiversat un astfel de dosar, este intervenţia operatorului economic atât la lucrătorii care au efectuat controlul, cât şi la “şeful suprem”. “Mecanismul e simplu. Lucrătorul vamal efectuează controlul, stabileşte un prejudiciu şi dă o amendă. Pentru recuperarea prejudiciului, se întocmeşte un dosar de executare a unor bunuri. Ce motive poţi avea să nu-ţi faci datoria şi să ţii ascunse atâţia ani dosarele”, s-a întrebat persoana care ne-a explicat fenomenul. Cazul lasă multe puncte în suspensie şi dă posibilitatea la multe interpretări.
