Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Cum a îngropat procurorul general Niţu dosarele Referendumului fraudat

Pe 29 noiembrie 2013, procurorii au decis scoaterea de sub urmărire penală a celor bănuiţi de fraude la referendumul din judeţul Olt şi, în patru cazuri, aplicarea unor amenzi. Anchetatorii nu au reuşit să stabilească cine a semnat în fals pe listele electorale. „Astfel, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză pentru a se stabili autenticitatea semnăturilor de pe listele electorale permanente sau suplimentare, pe care se constataseră voturi duble, în marea majoritate a cazurilor s-a desprins concluzia că nu se poate stabili dacă semnăturile de pe listele permanente sau suplimentare depuse la rubrica «Semnătura alegătorului» au fost executate sau nu de titulari”, se arată într- un răspuns al Parchetului General către „Evenimentul zilei”.

Fără vinovaţi

Parchetul mai arată că „doar în 14 cazuri semnăturile de pe una din liste nu aparţin titularilor.(…) De aici rezultă că la o serie de secţii de votare s-au săvârşit fraude de către membrii comisiilor de votare/ preşedinţi ai acestora, pentru că s-a dovedit că cele 14 persoane nu au votat, respectiv semnat pe listele electorale”, se mai arată în document. În dosarele care au apucat să fie trimise în instanţă până la schimbarea procurorului general, judecătorii au decis condamnări. Pe 19 martie, o judecătorie a decis ca preşedintele şi un membru al unei secţii de votare din comuna Pătulele, Mehedinţi, să fie condamnaţi pentru fraudarea a 137 de voturi la referendumul din 29 iulie 2012. Pe 3 martie, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a condamnat la închisoare trei preşedinţi de la câteva secţii de votare din Mehedinţi, pedepsele fiind cuprinse între un an de închisoare cu suspendare şi trei ani cu executare.

N-au stabilit exact cine a furat

În cazul de la Olt, procurorii lui Niţu au ajuns la concluzia că „fapta de a falsifica prin orice mijloace documentele de la birourile electorale putea fi săvârşită de oricare din membrii comisiei, care au avut cu toţii acces la listele permanente sau suplimentare, iar introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători nu a fost dovedită prin niciun mijloc de probă, în condiţiile în care în birourile secţiilor de votare sunt numiţi reprezentanţi din întregul spectru politic”, se mai arată în răspunsul Parchetului.

Concluziile anchetei: hoţi sau mincinoşi

CADORISIŢI CU NUP

În cazul de la Olt, anchetatorii au mai susţinut că expertiza făcută nu a confirmat cele spuse de cetăţenii care figurau cu vot dublu. „Ca atare, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor mai sus menţionate. Aceeaşi soluţie s-a adoptat şi în privinţa celorlalţi 14 preşedinţi ai secţiilor de votare faţă de care s-a început urmărirea penală, însă concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nu au confirmat susţinerile persoanelor care figurau cu vot dublu că nu au semnat cu adevărat/ votat pe una din listele electorale – permanente sau suplimentare”.

NU SUNT PROBE

Ca atare, procurorii susţin că există două ipoteze: „ori ca persoanele să fi votat de două ori, ori ca membrii comisiilor birourilor electorale să fi săvârşit fraude electorale. Niciuna din cele două ipoteze nu a fost probată indubitabil şi, prin urmare, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală faţă de Ionuţ Dragoş Marinescu, Marian Ovidiu Gheorghe, Liviu Davidescu, Elena Tudosie, Dumitru Radu, Gheorghe Cristian Iordache, Elena Mitran, Maria Pielaru, Liviu Porumbel, Florina Iova, Maria Popescu, Verginica Cumpănaşu, Georgeta Stîrlea, şi Maria Sima”, explică magistraţii nevinovăţia celor cercetaţi.

AMENDĂ DE OCHII LUMII

Totuşi, în patru cazuri particulare, procurorii au dat o amenzi. Pe 23 octombrie 2012 s-a început urmărirea penală faţă de Mihai Sica, care a votat, însă nu avea acest drept, în urma unei condamnări, faţă de Ionela Andreea Stanca şi Verginica Stanca care au votat de două ori şi faţă de Dumitru Ghiţă, care le-a instigat pe cele două femei să voteze multiplu. „Faţă de aceste persoane s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrative”, se mai arată în răspunsul Parchetului.

9,15 milioane de alegători trebuiau să se prezinte la vot pentru ca Traian Băsescu să fie demis

Rătăcit între Bucureşti şi Ovidiu

Un alt caz – care nu se cunoaşte cum a fost rezolvat este cel al Secţiei de votare 360 din Ovidiu, judeţul Constanţa. În noiembrie 2012, Parchetul General anunţa că procurori din Secţia de urmărire penală şi criminalistică au început urmărirea penală faţă de Veronica Popescu, Manuela Libu, Maria Petre, Elena Popa şi Mariana Puşcaşu, membri ai biroului electoral al Secţiei de votare nr. 360 din Ovidiu după ce au introdus în urne mai multe buletine de vot. Am întrebat cum s-a soluţionat acest dosar şi ni s-a transmis că a fost declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. Ne-am interesat acolo de situaţia juridică a celor cinci femei. Răspunsul a fost acela că „pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa nu a fost găsit un dosar penal în care să fie începută urmărirea penală faţă de persoanele menţionate. Din verificările efectuate a rezultat că Parchetul General a preluat în anul 2012 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa un dosar penal, privitor la membrii unei secţiei de votare din judeţul Constanţa”.

Nicio achitare în faţa judecătorilor

În cadrul aceleiaşi cauze complexe, denumite generic „Referendum fraudat”, judecătorii au dictat pedepse chiar şi cu executare. Condamnaţii au fost trimişi în judecată înainte de sosirea la cârma Parchetului a lui Tiberiu Niţu şi înainte de îndemnul premierului de a înceta anchetele.

La începutul lui martie 2014, doi preşedinţi de la două secţii de votare din Mehedinţi au primit pedepse cu închisoare, iar alţi doi preşedinţi, pedepse cu suspendare. Este vorba de preşedintele secţiei 63, Dr.Tr. Severin, Liviu Cătălin Bondoc, care a primit 3 ani cu închisoare, Dumitru Mirea care a primit pedeapsa de 2 ani şi şapte luni de închisoare, dar şi inculpatele, Gheorghiţa Burgu şi Manuela Micu, care au primit un an de închisoare cu suspendare.

În ianuarie 2014, Marian şi Simona Preduţ, doi dintre inculpaţii care şi-au recunoscut faptele din dosarul lui Liviu Dragnea, au fost condamnaţi de magistraţii Curţii Supreme la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare. Decizia nu este definitivă.

Pedepse cu închisoare

Tot în ianuarie 2014, preşedintele unei secţii de votare din Bolintin Vale (Ilfov) şi unul dintre membrii Secţiei au fost condamnaţi pentru falsificarea listei suplimentare de vot aferentă urnei mobile. Judecătoria Bolintin Vale a dat pedepse de un an de zile cu suspendare. Ceauşu Dumitra, în calitate de preşedinte al unei secţii de votare din localitatea Bolintin Vale, jud. Ilfov, a falsificat lista suplimentară aferentă urnei mobile, prin certificarea acesteia (ca urmare a aplicării semnăturii), deşi lista conţinea menţiuni false, respectiv un număr de 10 persoane figurau de 2 ori în această listă. Cu acelaşi prilej, Prodan Niculae, în calitate de membru al biroului electoral al aceleiaşi secţii de votare din Bolintin Vale, însărcinat cu deplasarea cu urna mobilă, a falsificat această listă.

74 + Dragnea

Instanţa supremă a înregistrat pe 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane acuzate de fraude masive la vot. Vicepremierul este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin care erau transmise mesaje, ordine şi recomandări de fraudă la referendum către coordonatorii judeţeni de campanie, primari şi activişti de partid. În octombrie anul trecut, premierul Victor Ponta a declara: „Eu susţin că Daniel Moraru, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică”. De atunci, procurorii din subordinea lui Tiberiu Niţu, fost coleg de facultate cu premierul, nu au mai deschis niciun dosar în cazul Referendumul.

Chiar și în dosarul luiLiviu Dragnea, doi dintre inculpațiși-au recunoscut vinovăția și au primit pedepse cu suspendare

„Condamnă inculpata Calea Rodica la pedeapsa de un an cu suspendare sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani.”
HOTĂRÂRE INSTANŢĂ, judecător