Rusia a trecut la faza militară de anexare a Crimeii

Comandantul marinei ucrainene, amiralul Serghei Gaiduk, ar fi fost escortat în afara bazei de către agenţi ai FSB, serviciul de securitate rus. După acelaşi scenariu, forţele ruse au preluat apoi controlul asupra bazei ucrainene Novoozerne, din vestul Crimeii, au constatat jurnalişti ai AFP. Aproximativ 50 de militari ucraineni au părăsit baza, sub supravegherea unor soldaţi ruşi, în timp ce membri ai miliţiilor proruse ridicau drapelul Federaţiei Ruse.

Occidentul ridică tonul

Trimis de urgenţă în Crimeea, ministrului ucrainean al Apărării, Ihor Teniuk, nu i s-a permis accesul în teritoriu. Deşi guvernul ucrainean a autorizat deschiderea focului în replică la operaţiunile forţelor ruse, este puţin probabil ca trupele ucrainene să urmeze ordinul în condiţiile în care sunt izolate şi depăşite numeric şi ca tehnică.
Sub asediul unor noi critici dure şi avertismente cu sancţiuni extinse, Moscova a ameninţat ieri că deciziile Occidentului „nu vor rămâne fără consecinţe”, aluzie la posibile măsuri de retorsiune.

Astăzi şi mâine, la Bruxelles, liderii ţărilor UE vor discuta despre un nou răspuns dat de blocul comunitar anexării Crimeii de către Rusia. La rândul său, NATO a avertizat ieri că invadarea Crimeei reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii europene după încheierea Războiului Rece. „Anexarea Crimeii este ilegală şi ilegitimă şi NATO nu o recunoaşte” a declarat secretarul-general Anders Fogh Rasmussen. În acest context, SUA au avertizat ieri, că vor răspunde oricărui atac lansat asupra aliaţilor din estul Europei. În paralel, Rusia a lansat ieri noi manevre militare aeriene în nord-vestul ţării.

„România s-ar putea trezi cu Rusia la gurile Dunării”

Simona Matieş

Transnistria a cerut şi ea să se alăture Rusiei, declanşând îngrijorări privind stabilitatea regiunii, iar experţii elaborează posibile scenarii. Analistul Armand Goşu, specialist în problematica rusească, este de părere că acţiunile viitoare ale Moscovei depind foarte mult de reacţia Occidentului şi de sancţiunile ce vor fi aplicate Rusiei. Dacă sunt dure, afectând interesele Rusiei (preţul barilului de petrol la bursă sau sancţiuni pentru companii ruseşti şi activele lor), atunci ruşii se vor abţine de la escaladarea tensiunilor.

De asemenea, este important, spune Goşu, ca Ucraina să se abţină de la o ripostă pentru a evita înrăutăţirea dramatică a situaţiei. Depinde cum va evolua situaţia în estul şi sudul Ucrainei, zone rusofile, care par să iasă de sub controlul Kievului, unde se cer referendumuri, pe modelul Crimeii, pentru unirea cu Rusia. Depinde de Ministerul ucrainean de Interne dacă îşi va face datoria, dacă va bloca diversiunile celor care pun la cale mitinguri, evitându-se violenţele. Dacă va exista vărsare de sânge la Doneţk, Odessa sau Harkov, Putin va profita şi va trimite militari în Ucraina (60.000 de soldaţi sunt aproape de graniţa Ucrainei).

Noile autorităţile de la Kiev controlează mai atent oamenii şi mărfurile care intră şi ies în/din Transnistria, deranjând Tiraspolul. Situaţia va fi discutată, mâine, în guvernul de la Moscova, într-un context mai larg privitor la Ucraina. România s-ar putea trezi cu Rusia la gurile Dunării şi cu Transnistria alipită la Rusia, sau putem avea varianta federalizării Ucrainei – cu limba rusă ca a doua limbă de stat, iar Ucraina să se finlandizeze, având statut politic şi militar neutru, etc.
Scenariul „de groază” este cel în care s-ar declanşa un război regional, ce poate deveni unul mondial. Este important ca trupele ucrainene să nu riposteze la provocările ruşilor, deoarecer ar fi un pretext pentru o intervenţie militară.

Temeri şi puţină speranţă în stânga Nistrului

Valentin Buda

Populaţia de pe malul stâng al Nistrului, cea aflată sub controlul autorităţilor separatiste de la Tiraspol, este împărţită în această perioadă tulbure. Majoritatea vorbitorilor de limba română, peste 45% din populaţia de aproape jumătate de milion din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim prorus, este îngrijorată de situaţia din ultima perioadă, în special în privinţa unei posibile recunoaşteri a independenţei regiunii de către Rusia sau chiar lipirea acesteia, aşa cum vehiculează în ultimul timp presa de la Moscova.

Sediul Sovietului Suprem (așa-zisul Parlament)
din Tiraspol, Transnistria

În opinia celor care se consideră români şi reprezintă cea mai numeroasă etnie din regiune recunoaşterea Transnistriei de către Rusia nu este însă cel mai rău lucru, ci se tem că Rusia nu se va opri aici şi va ajunge până la Prut, sau chiar mai departe. Potrivit unui profesor al unui liceu român din stânga Nistrului, aici militarii ar fi pregătiţi pentru un conflict armat: „Lor le trebuie să atace şi să ia totul până la Prut, iar mai departe vor trece şi Prutul dacă va fi nevoie. Apatia Chişinăului faţă de populaţia locală în cei 23 de ani de la conflictul transnistream, i-a determinat pe oameni să ajungă la disperare”, spune o ţărancă ale cărei pământuri sunt dincolo de aşa-zisa frontieră separatistă.

Alţii sunt mai optimişti, pornind de la faptul că nici până acum ruşii nu au dat curs cererilor regiului marionetă de la Tiraspol pentru recunoaşterea independenţei. „Probabil că nu se mai schimbă nimic. Sperăm că poate (ruşii – n.red.) nu vor avea putere să ajungă şi până la noi. Şi acolo (în Crimeea – n.red) să rezolve problemele, şi aici. Cred că aici va rămâne îngheţată situaţia” afirmă un localnic.