Văzută prin ochii unei tinere românce, Norvegia, departe de a fi un tărâm de basm, rămâne un etalon de civilizaţie, unde bunul simţ se învaţă la şcoală.
Patru ani în care a studiat şi locuit în „ţara fiordurilor” i-au dat Cristinei Moldovan (27 de ani) o lecţie importantă de viaţă: simplitatea este calea către fericire. După un master la „BI Norwegian Business School”, una dintre cele mai mari şcoli de afaceri din Europa, tânăra s-a stabilit în capitala Oslo, unde lucrează la o companie globală de software şi spune că, începând cu sistemul de educaţie şi terminând cu mediul de lucru, românii ar avea multe de învăţat de la excentricii norvegieni. „Aici se pune mult accent pe a fi fericit în orice clipă a vieţii tale. Reuşesc să facă totul ca la carte, fără să se streseze”, mărturiseşte tânăra, originară din Mediaş. În mod paradoxal, Cristina a fost dintotdeauna adepta ideii că tinerii pot avea un trai decent şi în România.
Educaţie bazată pe studiu individual
Absolventă a Academiei de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti, aceasta s-a „abătut” de la tradiţionala carieră într-o bancă, pentru a lucra trei ani într-o televiziune cu profil de business. În 2009 însă, în timp ce urma un master în finanţe la aceeaşi universitate, Cristina a primit o propunere care avea să îi dea toate planurile peste cap: „Facultatea mea făcuse un parteneriat cu BI Norwegian Business School, prin care cinci studenţi de la master aveau oportunitatea de a pleca în anul al II-lea în Norvegia. Toate costurile urmau să fie acoperite, plus o bursă de 1.000 de euro pe lună”.
Primul impact cu sistemul norvegian de educaţie i-a lăsat o impresie dulce-amăruie, comunicarea dintre studenţi şi dascăli fiind adesea redusă la minimum. „Studiul acasă nu mă deranja, dar mă simţeam ca un tocilar, nu aveam cu cine să discut. În plus, la examene era foarte posibil să primeşti definiţii în loc de probleme”, povesteşte tânăra, care a avut surpriza să constate că unii dascăli se exprimau mai greu în engleză.
Unul dintre lucrurile care au impresionat- o a fost faptul că cei şapte ani de acasă se învaţă… la şcoală, iar elevii de liceu aprofundează teoriile sociale şi politice. „Cu excepţia matematicii, multiculturalitatea şi politica sunt predate la toate materiile. La un examen de engleză se dăduseră, anul trecut, două discursuri politice, unul al lui Obama şi celălalt al lui David Cameron. Ideea era ca elevii să observe nuanţele de limbă, dar şi valorile pe care mizau cei doi”, mai arată românca.
După terminarea studiilor, Cristina şi-a deschis o afacere de consultanţă pentru antreprenori din domeniul tehnologiei, iar pasiunea pentru jurnalism i-a dat imboldul de a scrie şi lansa un ghid turistic. Astăzi, este angajată la o companie din domeniul software, care ajută firmele să renunţe la birocraţie, transferând toate datele în mediul online.
Un popor discret
După ce a prins gustul muncii făcute în tihnă, cu şefi care îi dau libertate totală, nu ştie dacă s-ar mai întoarce în ţară: „În România, aveam un program nebun, iar dacă greşeam, era bai. Îmi era teamă să nu zbiere cineva la mine pentru că are o zi proastă. Aici, dacă vreau să lucrez de acasă, nici nu trebuie să îmi anunţ şeful”. Pe lângă programul lejer, şi stilul simplist de viaţă al norvegienilor i s-a potrivit Cristinei ca o mănuşă. „Mă îmbrac mai modest şi nu mai port bijuterii. Pe de altă parte, vorbesc mai des cu prietenii şi călătoresc mult mai mult. Luxul e practic inexistent, oamenii nu fac paradă cu nivelul lor de trai”, conchide tânăra.
„Sistemul de educaţie norvegian, deşi superior celui românesc, este teoretic. M-a făcut să simt că tocesc.”
CRISTINA MOLDOVAN fostă masterandă în Norvegia
Citiţi mai mult: Visul norvegian, trăit de studenţii români. „Aici se pune accentul pe fericire” – Educaţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/viata-de-vis-pentru-studentii-romani-in-alta-tara-aici-se-pune-accentul-pe-fericire-1087306.html#ixzz2wDEBSiy1
EVZ.ro
