Ca in fiecare an, primavara a adus pe tarabele pietelor agroalimentare din Bacau o oferta colorata de produse de sezon: de la urzici sau leurda, pâna la spanac, ceapa verde ori salata proaspat culeasa din solariile inca nedescoperite de folia de plastic. Aici, ajung mai ales de pensionarii sau cei cu venituri mai mici. Mai rar apare vreun orasean cu venituri peste medie in cautare de ceva mai ecologic, mai sanatos, de la tarani.
Din pacate, anii de criza economica, dar si invazia hyper si supermarketurilor detinute de companiile multinationale sau pretul prea mare comparativ cu oferta au dus la scaderea numarului consumatori de la tarabe. Oamenii vin, se uita, intreaba de pret si, apoi, pleaca mai departe. Forfota, ca de obicei, si in Piata Centrala, punctul strategic cu traficul cel mai mare din oras, data fiind invecinarea cu autogara, dar si cu cartierele de pensionari. Pe la mijlocul halei, Maria Stan, de 38 de ani, din Luncani, vinde cam in tot anul, orice, ca sa faca un ban pentru ea si cei doi copii ai sai.
Si-a etalat gramajoarele de urzica, alaturi de lagaturicile de leurda, in asteptarea clientilor oraseni, mai ales a celor care s-au decis sa tina postul alimentar. Chiar si la 50 de bani gramada, nu se inghesuie lumea sa cumpere. Doua tarabe mai incolo, Cristina Constantina Buzatu, de 28 de ani, e din Parincea si vinde si ea tot urzici. 1 leu doua gramezi. Cam cât poti apuca intr-o mâna.
“Urzica e culeasa din padure. Uitati, e si grâusor printre urzici. E bun si asta la ciorba. De-acum, o sa iasa si zbârciogii. Aia-s mai buni. Nu-s periculosi, de-aia mâncam si noi, cu smântâna, dar dupa post”, ne explica tânara femeie. Daca are noroc, dupa o jumatate de zi, poate pleca acasa si cu 40 de lei, minus cei sase lei cât costa taxa pe taraba. “Ce sa facem, asta este. E greu. Ca sa culegi urzici, te faci numai rani pe mâini, de nu le mai simti”, se vaita tânara.
Mai departe, in zona ocupata de adevaratii tarani, Elena Buftea, de 36 de ani, e producator din zona Itesti. Impreuna cu sotul, agent de paza, si cu cei doi copii, incearca sa-si câstige onest, prin munca, existenta, cultivând in solarii legume pe care le vinde in piata. “Costa foarte mult sa faci gradinarit, mai ales in solarii. Din pacate, muncim noi pentru solarii, nu solariile pentru noi. Mare parte din productie ni se strica, pentru ca lumea nu are bani sa cumpere, e amarâta, cum suntem si noi.
Avem rasaduri puse din septembrie, le udam, le facem cadura si, apoi, le recoltam. Cel mai mult ne costa sa incalzim solariile, dar si apa, pentru ca o platim de la reteua de alimentare din comuna. Nu mai zic de munca noastra pe care nu o mai punem la socoteala”, explica femeia. Are pe taraba de toate, spanac, salata verde, ceapa, patrunjel, marar, ridichi, toate de pe bucata de pamânt proprie.
– See more at: http://www.desteptarea.ro/piete-bogate-precupeti-saraci/#sthash.PIZFdcKk.dpuf
