TUPEU: „SĂRACI” în LUX. PALATE ţigăneşti de milioane de euro în care trăiesc ASISTAȚI SOCIAL. Sfidează prin opulență, dar încasează ajutoare

Între timp, „palatele” cu burlane argintii, multe construite ilegal, au devenit interesante pentru turiştii care sunt aduşi pentru a vedea Castelul Corvinilor.

Doar 11 din 41 sunt în regulă

Conform evidenţelor Primăriei Hunedoara, la Hăşdat există acum 41 de „locuinţe tip vilă cu arhitectură specifică etniei romilor”. În cazul a 15 imobile, ridicate „la roşu”, cu acoperişurile finalizate, nu se cunosc nici proprietarii care le-au ridicat pe terenuri aflate în proprietatea statului. Alte 15 „palate cu turnuleţe” care au fost ridicate pe terenuri cu proprietari privaţi, trebuie recepţionate în acest an şi incluse în categoria celor impozitate.

Restul de 11 „vile cu arhitectură specifică” au recepţia lucrărilor efectuată şi sunt declarate la impozitare.

La cele 41 de „palate” se mai adaugă şi alte 16 locuinţe, ridicate înainte de 1990, ale căror acoperişuri au fost modificate: în locul şarpantelor s-au ridicat „turnuleţe”, operaţiuni efectuate fără autorizaţiile necesare.

Doar amenzi şi ameninţări

Directorul Direcţiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Hunedoara, Corina Oprişiu, spune că pentru palatele şi casele ridicate fără aprobări pe terenul statului singura soluţie este demolarea: „Nu există vreo altă prevedere pentru asemenea situaţii. În alte situaţii, cel mai adesea, nouă ni se prezintă proiecte cu şarpante obişnuite, însă la momentul execuţiei apar turnuleţele”, adaugă Corina Oprişiu.

Au costat enorm

Primele „palate cu turnuleţe” din Hăşdat se rezumau, înainte de anul 2000, la suprafeţe locuibile de 200 – 300 de metri pătraţi, dispuse pe două sau trei nivele. Acum, au apărut şi construcţii de două ori mai mari, cu trei sau chiar patru nivele, în condiţiile în care rata şomajului în zonă ajunge la 30%, iar leafa medie este de 800 de lei.

Palatele sunt realizate cu marmură din străinătate, iar meşterii care au lucrat la ridicarea lor nu s-au încumetat să se apuce de treabă fără să fie plătiţi în avans. Estimări neoficiale bazate pe informaţii provenite din rândul constructorilor arată că pentru ridicarea unui „palat cu turnuleţe” la Hăşdat, un proprietar a cheltuit între 300.000 şi 1.000.000 de euro.

„Şi noi vrem să avem actele-n regulă”

Lajos Kvec (foto), liderul comunităţii romilor din zona Hăşdat, ne atrage încă o dată atenţia că nici lui, nici celor pe care-i reprezintă nu le place să fie numiţi romi, ci ţigani. Locuieşte într-o casă destul de mare, dar mică în comparaţie cu cele apărute în zonă în ultimii 10 ani. Nici maşina pe care o conduce nu sare-n ochi: un Cielo vechi de aproape 20 de ani.

„Şi noi vrem să avem actele-n regulă. Am tot chemat primăria să vină să ne ajute, să fim în regulă cu actele. Pe vremea fostului primar (Ovidiu Hada – n.r.) nu am prea avut cu cine ne înţelege. Ţiganii au mers la cerşit în străinătate. Nu şi-au făcut casele astea faine din furat. Dacă furau, ajungeau la puşcărie şi nu le mai puteau ridica. Din cerşitul peste mări şi ţări or făcut rost de bani. Dacă ai şi copii, faci 100 de euro la zi din cerşit. Da’ nu contează de unde or avut bani. Contează c-or venit ş-or construit aici”, spune Lajos Kvec, bulibaşa ţiganilor din Hăşdat.