Bugetul real al Iaşului pe anul trecut este de 666,5 milioane de lei. Primăria a publicat ieri execuţia bugetară pe 2013 care arată că încasările realizate sunt cu mult sub nivelul prevederilor bugetare. Încasările de 666,5 milioane de lei reprezintă astfel doar 69% din veniturile totale de 957,9 milioane de lei. Această sumă reflectă veniturile finale ale Primăriei care au fost prevăzute a fi realizate pe 2013, sumă care include toate rectificările bugetare de pe parcursul anului. La începutul lui 2013, oficialii din Primărie au estimat un buget de 909,2 milioane de lei, care a crescut pe parcurs, prin rectificări, la 957 milioane. Diferenţa destul de consistentă dintre venituri şi încasări este cauzată, în opinia experţilor de la Direcţia Economică, de plăţile făcute pe proiectele europene.
Primăria a primit în 2013 sume de la UE în cuantum de 104,9 milioane de lei, venituri care reprezintă doar 39% din prevederea bugetară pe acest capitol. Conform estimărilor, municipalitatea ar fi trebuit să încaseze 268,9 milioane de lei pentru a derula investiţiile europene. Încasările reprezintă sumele primite de Primărie în contul plăţilor din 2013 pe proiecte europene, dar şi în contul plăţilor efectuate în 2012, dar virate efectiv următorul an, precum şi prefinanţări. Pe lângă acestea, Primăria a mai încasat 59,6 milioane de lei din subvenţiile acordate de bugetul de stat către bugetul local pentru susţinerea derulării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursbile postaderare. Raportat la previziunile bugetare, suma reprezintă doar 32,6% din suma estimată la începutul anului, respectiv 182,9 milioane de lei. „La începutul anului, sunt prinse sumele pe care primăria le are de primit pentru aceste proiecte de postaderare astfel încât să asigure acel cash-flow pentru implementarea lor şi potrivit graficelor de finanţare“, a precizat Maria Simionescu, directorul general al Direcţiei Economice şi Finanţe Publice Locale. Aceasta a justificat şi diferenţa dintre încasări şi venituri în cazul sumelor primite de la UE: „previziunile trebuie făcute potrivit graficului de finanţare. Restituirea sumelor se face în acel termen maxim de 90 de zile. Dacă nu avem la venituri şi la cheltuieli suma necesară pentru realizarea acelui proiect, nu putem face cheltuieli“.
Contribuabilii şi-au făcut datoria
Bugetul Iaşului a fost „salvat“ în schimb de taxele şi impozitele plătite de contribuabili şi de alocările de la bugetul de stat. Veniturile proprii ale municipalităţii se ridică la 315,5 milioane de lei, aproximativ 99% din prevederile bugetare. Dacă cifrele sunt raportate la bugetul iniţial, estimat de Primărie la începutul anului, creşterea este şi mai spectaculoasă. Primăria a prevăzut la începutul lui 2013 că va încasa din taxe şi impozite suma 289,8 milioane de lei, ulterior capitolul de venituri proprii fiind rectificat până la 318,8 milioane de lei. O pondere destul de importantă în bugetul Primăriei o reprezintă cotele alocate de la bugetul de stat. Primăria a încasat 184,2 milioane de lei din sumele defalcate din TVA. Bugetul de stat a virat primăriei şi 61,5 milioane de lei ca subvenţii, însă cea mai mare parte din această sumă, respectiv 59,6 milioane de lei, a fost alocată pentru derularea proiectelor europene.
Primăria a efectuat plăţi în 2013 de 620,7 milioane de lei, deşi a prevăzut un buget de cheltuieli totale de 983,4 milioane de lei. Pe capitolul de învăţământ s-au cheltuit 187 milioane lei, iar pe sănătate, 9,2 milioane de lei. Cheltuieli foarte mari apar în special la capitolele în care se regăsesc şi proiectele europene derulate de Primărie. Pentru transporturi, municipalitatea a efectuat plăţi anul trecut de 127,7 milioane de lei chiar dacă prevederea bugetară a fost estimată la 210,7 milioane de lei. Suma este justificată de plăţile făcute de primărie în cadrul proiectelor europene încadrate pe acest capitol bugetar. Transportul în comun a însemnat cheltuieli de la bugetul local de 42,9 milioane de lei, iar pentru străzi s-au cheltuit 79,3 milioane de lei. Primăria a cheltuit pe energie termică 64 de milioane de lei, în condiţiile în care prevederea bugetară a fost de 271,8 milioane de lei justificată de proiectul european derulat prin POS Mediu.
Funcţionare “da”, dezvoltare “ba”
Primăria a cheltuit şi 33,4 milioane de lei pe asistenţă socială, chiar dacă prevederea bugetară a fost de 42,16 milioane de lei. La acest capitol, diferenţa se regăseşte la asistenţă acordată persoanelor în vârstă unde prevederea a fost de 9,9 milioane de lei, din care s-au cheltuit doar 3,5 milioane de lei. Cheltuieli mari apar şi la capitolul de servicii publice. Primăria a cheltuit 20 de milioane de lei pe iluminat public şi 24 de milioane de lei pe serviciile în domeniul locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale. Spaţiile verzi, parcurile şi bazele sportive şi de agrement au însemnat cheltuieli de 20,3 milioane de lei. În plus, alte 13,6 milioane de lei au fost direcţionate către salubritate, colectarea deşeurilor şi canalizare. Municipalitatea a mai cheltuit 1,18 milioane de lei pe servicii culturale, la jumătate faţă de previziuni, şi 6,3 milioane de lei pe sport, aceeaşi sumă fiind prevăzută şi la estimările bugetare. Menţionăm că municipalitatea a cheltuit 443,7 milioane de lei pe secţiunea de funcţionare şi 176,9 milioane de lei, pe dezvoltare. Diferenţă mare apare pe cea de-a doua secţiune, unde Primăria a estimat iniţial că va cheltui 532 de milioane de lei.
Realizările bugetare de anul trecut au stat, în parte parte, la baza bugetului Iaşului pe 2014. Acesta a fost aprobat la o valoare de 848,6 milioane de lei, din care veniturile proprii se ridică la 330,7 milioane de lei. Municipalitatea ar trebui să cheltuiască până la sfârşitul anului 909,13 milioane de lei, diferenţa fiind excendentul bugetar din 2013.
