Astfel, în locul unor măsuri de stimulare a economiei reale, care să ducă la creşterea volumului de investiţii, la crearea de noi locuri de muncă şi la o creştere a puterii de cumpărare a populaţiei, Guvernul Ponta a crescut fiscalitatea, a adoptat noi taxe şi impozite. Pe fondul unui nivel scăzut de încasări la Buget, Executivul a preferat să nu iasă din prevederile Acordului cu FMI, şi a refuzat să rişte promovarea unor măsuri curajoase, care să ofere combustibil economiei reale.

Ordonanţe multe şi legi proaste

● Deşi a beneficiat de susţinerea unei majorităţi parlamentare de 70%, Cabinetul Victor Ponta a preferat să guverneze prin ordonanţe de urgenţă şi asumarea răspunderii pe două proiecte legislative importante: Legea regionalizării administrative şi restituirea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist.

● Pe vremea când era în opoziţie, USL critica Guvernul PDL pentru că abuzează de aceste instrumente. Ajuns la guvernare, Cabinetul Ponta a copiat această reţetă fără să clipească. La începutul lunii decembrie, Executivul adoptase deja peste 110 ordonanţe de urgenţă, fiind la un pas de a egala Cabinetul Boc, în primul an de guvernare.

● Atât Legea regionalizării, cât şi cea a restituirii proprietăţilor, adoptate prin asumarea răspunderii, sunt aprig contestate. Prima oferă prea multă putere baronilor locali şi reduce capacitatea de control a Centrului. A doua amână plata despăgubirilor până în 2017.

● Modificarea Constituţiei este un eşec important al USL. Forma în care a ieşit din Comisia de revizuire, prezidată de Crin Antonescu, oferă protecţie politicienilor acuzaţi de corupţie şi nu rezolvă principalele conflicte dintre puterile statului.

Pensii şi salarii mărite

Nici în plan social, lucrurile nu au fost tocmai roz. Numărul locurilor de muncă nu a crescut semnificativ, iar rata şomajului nu s-a îmbunătăţit.

● USL promitea că va realiza un milion de noi locuri de muncă până în anul 2020, aproximativ 100.000 de noi posturi, în fiecare an. În realitate, şomajul a ajuns la un nivel record lunile trecute şi continuă să fie la cote ridicate. În octombrie, ultima lună din acest an pentru care există date statistice, rata şomajului era de 7,3%, cu 0,5 puncte peste nivelul din octombrie 2012.

● Anul viitor, pensiile vor fi indexate cu 3,76%.

● Reîntregirea salariilor bugetarilor, plătită din fonduri prevăzute în Bugetul de stat pe 2012 de către Cabinetul Emil Boc, a fost înghiţită de inflaţie, care a crescut cu 1,8%.

● Salariul minim pe economie a fost majorat, astfel încât, în luna iulie 2013, a ajuns la 800 de lei. Din 1 ianuarie 2014 va fi majorat la 850 de lei, iar din 1 iulie 2014 acesta va ajunge la 900 de lei.

● Din ianuarie vor creşte cu circa 10% salariile profesorilor debutanţi şi vor fi acordate burse de 670 de lei pentru medicii rezidenţi.

Creşterea economică nu s-a simţit în buzunare

Pe hârtie, privind la rezultatele „macro”, economia a mers bine: creşterea economică a fost de 2,5-2,7%. În realitate, românii nu au resimţit bunăstarea: ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică(INS) arată că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a scăzut faţă de 2012, aceasta fiind dovada că puterea de cumpărare a scăzut, iar populaţia nu are încredere în relansarea economică.

● Autorităţile au deschis în 2013 circulaţia pe 100 kilometri de autostradă. Conform termenelor prevăzute în contractele încheiate în urmă cu 2-3 ani, încă din luna aprilie a acestui an, trebuia să circulăm însă pe încă 190 de kilometri între Nădlac şi Sibiu, însă contractele reziliate şi întâzierile de plăţi au amânat aceste termene. Potrivit calculelor revistei Capital, în 2014 vor fi gata abia 22 kilometri de autostradă. Două autostrăzi aproape finalizate – Nădlac-Arad şi Borş- Suplacu de Barcău – au fost abandonate.

● Lucrările la metroul din Drumul Taberei continuă, se laudă Guvernul Ponta, dar finalizarea a fost întârziată cu circa un an.

● A fost redus TVA-ul la pâine şi, statistic, preţul a scăzut. Preşedintele Băsescu a contrazis datele, susţinând că pâinea pe care o cumpără din supermarket costă la fel de mult.

● Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă şi pare să fi scăpat de „băieţii deştepţi”. Guvernul a eşuat însă spectaculos în privatizarea CFR Marfă şi a Poştei Române.

● Rata de absorbţie a fondurilor UE s-a îmbunătăţit, ajungând la circa 26% – efectul contractelor semnate în guvernarea PDL. Însă Guvernul a eşuat în finalizarea planului de absorbţie pe 2014-2020, acesta va ajunge la Bruxelles abia în ianuarie 2014, probabil.

● Investiţiile străine directe au scăzut faţă de 2012 cu 8,2%, ajungând, la sfârşitul lui octombrie, la ridicola sumă de 1,81 miliarde de euro.

● România a a pierdut un loc, clasându-se pe poziţia 73 în clasamentul „Doing business”, alcătuit de Banca Mondială – sub Ghana, Tonga şi Rwanda. O companie din România face, în medie, circa 39 de plăţi anuale către fisc şi pierde 200 de ore în acest scop.

Globe-trotter fără succes

Privind la fotografiile oficiale, premierul Victor Ponta a avut parte de vizite externe spectaculoase: din Germania în Azerbaidjan, şi de la Beijing la Washington. Rezultatele mai trebuie însă aşteptate. Vizita în Azerbaidjan a fost de la bun început inutilă: gazele furnizate de această ţară se vor duce către gazoductul TAP, nu către Nabucco.

Relaţia cu SUA s-a degradat la doar două luni de la întâlnirea premierului Ponta cu vicepreşedintele Joe Biden, după ce USL a încercat să dea o lovitură statului de drept, iar oficialii americani au protestat dur. Nici întâlnirea cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu a dat mari rezultate: Germania nu susţine aderarea României la spaţiul Schengen. Doar China pare a avea un interes sporit pentru România condusă de USL. Premierul acestei ţări a venit la Bucureşti la Forumul China – Europa Centrală şi de Est. Oficialii de la Bruxelles au fost însă nemulţumiţi de acest forum, care le subminează negocierile comerciale cu Beijingul.

Un nou asalt la adresa independenţei Justiţiei

Anul 2013 s-a încheiat cu un asalt neaşteptat de dur al PSD, PNL, UNPR şi PC asupra statului de drept. Într-o singură noapte, un grup de deputaţi din aceste partide, reuniţi într-o şedinţă secretă a Comisiei juridice, au încercat să promoveze Legea amnistiei şi să modifice mai multe articole din Codul Penal.

În ziua următoare, denumită de presă „Marţea neagră”, aceste proiecte urmau să treacă în viteză şi de plenul Camerei Deputaţilor dar, sub presiunea publică, ele au fost retrase. Unii analişti au vorbit însă de o nouă lovitură de stat, după modelul din 2012. Anul 2013 a început însă, ca de obicei, cu criticile venite de la Bruxelles.

● La 30 ianuarie este publicat Raportul MCV, care arată cum i-a protejat Parlamentul, dominat de noua majoritate USL, pe miniştrii trimişi în judecată.

● Cel mai important efect al Pactului de coabitare: în luna mai, premierul Ponta face şase propuneri pentru funcţiile de conducere ale parchetelor, iar preşedintele Băsescu le acceptă. Teodor Niţu ajunge astfel şeful Parchetului General, iar Laura Codruţa Kovesi preia, de la Daniel Morar, conducerea DNA.

● În octombrie, Procurorul General, Teodor Niţu, susţinut politic de PSD, îl schimbă în mod intempestiv pe procurorul Lucian Papici de la conducerea Secţiei I a DNA, imediat ce acesta finalizează dosarul lui Liviu Dragnea şi-l trimite pe liderul PSD în judecată pentru fraude la refrendum. Niţu încearcă decapitarea întregii Secţii I a DNA şi numirea la conducere a unor procurori fără experienţa necesară, dar, după protestele vehemente ale societăţii civile, abandonează.

● Majoritatea USL din Senat refuză, în octombrie, să-i ridice imunitatea lui Varujan Vosganian (PNL), ministru al Economiei. Acesta a fost acuzat, împreună cu Adriean Videanu, de subminarea economiei naţionale, prin favorizarea omului de afaceri Ioan Niculae. Ulterior, Vosganian şi-a dat demisia din Guvern.

● În noiembrie, aceeaşi majoritate USL din Senat refuză să finalizeze procedura de demitere a senatorului UDMR, Akos Mora, declarat incompatibil de instanţă. Curtea Constituţională intervine şi cere finalizarea acestei proceduri, dar Senatul se menţine pe poziţie.

● Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se reuneşte pe şest, pe 9 decembrie, fără să anunţe presa sau pe parlamentarii opoziţiei, şi votează: Legea amnistiei, Legea lobby-ului, Legea minelor şi două modificări la Codul Penal, prin care parlamentarii ar fi obţinut o superimunitate şi s-ar fi micşorat termenul de prescripţie specială. Proiectele au fost blocate în ultima clipă.

Un antisemit la CCR

PSD l-a propus la Curtea Constituţională, pe locul rămas liber după plecarea Iuliei Moţoc la CEDO, pe Lucian Bolcaş, fost vicepreşedinte al PRM şi avocat al unor personaje precum Adrian Năstase.

În 2006, Institutul Elie Wiesel a sancţionat un gest antisemit al lui Bolcaş: a protestat public faţă de eliminarea unei statui a lui Ion Antonescu din curtea unei biserici din Bucureşti. Scandalul a ajuns în presa internaţională, publicaţia germană „Der Spiegel” făcând un bilanţ al gesturilor antisemite petrecute în guvernarea USL. Până la urmă, după o întâlnire cu liderul social-democrat Victor Ponta, Bolcaş şi-a retras candidatura la CCR. În locul său, PSD l-a promovat la Curtea Constituţională pe Toni Greblă, senator ales pe listele acestui partid.

Acest articol este proprietatea Evenimentului zilei şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite – ziarul Evenimentul zilei, iar pentru publicaţiile online – www.evz.ro