spot_img
spot_imgspot_img
20.5 C
Vaslui
20-mai-2024

Domnilor judecãtori, Uniunea Europeanã e cu ochii pe Pungesti!

- Advertisement -

APEL Ieri, avocatul Oana Iovu a introdus apel la Judecãtoria Vaslui, împotriva sentintei civile nr. 3953, prin care se respinge cererea de emitere a ordonantei presedintiale, ordonantã care ar fi trebuit sã facã dreptate cetãtenilor din Pungesti, cãrora Jandarmeria le încalcã dreptul la circulatie si dreptul de proprietate. „Am formulat pe cale de ordonantã presedintialã împotriva MAI – Jandarmeriei Române, prin Inspectoratul de Jandarmi Judetean Vaslui, si a Statului Român, prin Ministerul de Finante, o cerere prin care am solicitat dispunerea de urgentã fãrã citarea pãrtilor, ca mãsurã provizorie încetarea de îndatã din partea prepusilor acestei dintâi institutii publice, a comportamentului ce încalcã drepturile fundamentale ale omului, respectiv de a nu restrictiona, îngrãdi sau conditiona dreptul la libera circulatie pe teritoriul comunei Pungesti, pânã la solutionarea irevocabilã a actiunii de fond (ce face obiectul dosarului nr. 8135/333/2013 al Judecatoriei Vaslui)”, se aratã în textul apelului semnat de juristul Simona Niculescu, cu domiciliul procesual ales la cabinetul avocatei Oana Iovu. Rãmâne de vãzut dacã, la a doua încercare, avocatii vor reusi sã-i înduplece pe judecãtori sã le facã dreptate localnicilor din Pungesti, care sunt acum legitimati, agresati verbal sau urmãriti pe ulitele comunei, mai ceva ca în timpul comunismului.

„În cauzã se impune urgenta mãsurii de încetare a oricãror acte sau actiuni din partea pârâtei dintâi si a prepusilor sãi de a încãlca, a îngrãdi si a conditiona dreptul la libera circulatie prevãzut si garantat de art. 25 din Constitutia României, precum si dreptul la proprietate care este inviolabil, la fel garantat de Constitutia României. Neluarea acestei mãsuri urgente reprezintã (…) în mod direct si continuu însemnate prejudicii materiale si morale, afectând drepturile fundamentale mai sus mentionate, cu atât mai mult cu cât mãsura din prezenta ordonantã ar fi avut caracter vremelnic pânã la solutionarea pe fond a actiunii în rãspundere civilã delictualã înregistratã pe rolul Judecãtoriei Vaslui. De asemenea, paguba produsã prin neluarea unei astfel de mãsuri vremelnice reprezintã ea însãsi îngrãdirea, restrictionarea si conditionarea drepturilor fundamentale mentionate”, se aratã în textul apelului înaintat la Judecãtoria Vaslui, în numele juristului Simona Niculescu, cetãtean francez cu protectie consularã.

Uniunea Europeanã priveste cu îngrijorare încãlcarea drepturilor omului în zona Pungesti

Actiunea de fond având ca obiect rãspunderea civilã delictualã îndreptatã împotriva Jandarmeriei Române, se mai aratã în apel, „tinde spre asigurarea apãrãrii drepturilor civile încãlcate de pârâtã si întrucât aceste drepturi au fost încãlcate s-a nãscut interesul de a se actiona în justitie pârâta pentru atragerea rãspunderii civile delictuale în vederea apãrãrii unui drept fundamental recunoscut de lege si care a fost încãlcat prin îngrãdire si conditionare”. Judecãtorii vasluieni sunt sesizati asupra faptului cã, în situatia în care instantele de judecatã constatã cã legile interne încalcã pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, continând dispozitii mai putin favorabile decât acestea din urmã, sunt obligate sã ignore aceste prevederi si sã facã aplicarea celor din reglementarea internationalã mai favorabilã. În acest sens, „Judecãtorul national, însãrcinat cu aplicarea, în cadrul competentei lui, a dispozitiilor dreptului comunitar, are obligatia sã asigure deplinul efect al acestor norme, lãsând la nevoie neaplicatã, din propria sa autoritate, orice dispozitie contrarã a legislatiei nationale, chiar posterioarã, fãrã sã fie nevoie de a cere sau a astepta eliminarea prealabilã a acesteia pe cale legislativã sau prin oricare alt procedeu constitutional” (C.J.C.E., 4 aprilie 1968, prin care s-a constatat încãlcarea art. 1 al Primului Protocol aditional la conventia pentru apãrarea drepturilor omului si al libertãtilor fundamentale). „Fatã de aceste dispozitii invocãm îngrãdirea, conditionarea nelegalã a dreptului la libera circulatie si a dreptului de a ajunge nestingherit la proprietate (în calitate de reprezentant al Asociatiei „România fãrã ei”), a reclamantei, cetãtean francez, aflat sub protectie consulare, conform documentelor de identitate pe care le-am anexat ordonantei în fond. (…) În mod gresit, instanta de fond a retinut cã mãsura de restabilire a libertãtilor si drepturilor încãlcate ale reclamantei este de naturã sã ducã la prejudecarea fondului, întrucât fondul priveste angajarea rãspunderii civile delictuale, ori în ordonanta presedintialã s-a cerut doar a se stabili cã existã aparenta în drept, în sensul cã fortele de ordine procedeazã abuziv si încalcã drepturi fundamentale. (…) Am invocat ca si temeiuri în fapt în sprijinul solicitãrii de admitere a ordonantei presedintiale mai multe aspecte, care nu au fost analizate judicios (ci doar aleatoriu si pãrtinitor fatã de pârâti) de cãtre instanta de fond”, sustine juristul Simona Niculescu.

Nu se justificã mãsurile abuzive ale Jandarmeriei

Conform constatãrii fãcute de executorul judecãtoresc Alin Silitrã, deplasat la Pungesti în urmã cu câteva zile, dreptul la libera circulatie a persoanelor, dinspre satul Silistea spre resedinta comunei Pungesti (jud. Vaslui), pe drumul asfaltat, precum si exercitarea posesiei si folosintei terenului (n.n. proprietatea) lui Iosub Eugen, din dreptul terenului concesionat de Chevron este restrictionat, prin intermediul angajatilor Jandarmeriei si ai Politiei, pentru motive de ordine publicã, prin legitimare si prin impunerea justificãrii interesului legitim. Se mai aratã în apel cã, citãm, „Constituirea zonei speciale de sigurantã publicã nu dã dreptul la restrângerea drepturilor cetãtenesti – aspect care, de asemenea, nu a fost solutionat temeinic de cãtre instanta de fond”. Astfel, articolul 12 din Ordinul 60/2010 privind organizarea si executarea activitãtilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice, reglementeazã situatia constituirii unei zone speciale de sigurantã publicã, în care se spune, printre altele: „Constituirea zonei speciale de sigurantã publicã are loc atunci când pe un spatiu restrâns se concentreazã un fenomen infractional – violente, trafic si consum de droguri, prostitutie etc”. Or, la Pungesti, o mânã de tãrani îsi apãrã dreptul la un mediu curat, lucru pe care Jandarmeria si Politia se fac cã nu îl înteleg. „Prin urmare, dacã o anumitã stare cu caracter urgent este de asa naturã încât sã permitã restrângerea anumitor drepturi cetãtenesti, acest lucru trebuie sã fie prevãzut în mod expres în lege. Întrucât o asemenea posibilitate nu este prevãzutã în mod expres în legea care reglementeazã constituirea unei zone speciale de sigurantã publicã, rezultã cã restrângerea oricãrui drept cetãtenesc este fãcutã în mod nelegal. Mãsurile luate de Jandarmerie în Pungesti sunt din categoria mãsurilor de restrângere a drepturilor si libertãtilor cetãtenesti în situatia stãrii de asediu si a stãrii de urgentã, sustine avocatul Oana Iovu, în actiunea depusã la Judecãtorie.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.