Sacrificarea porcului pentru consumul de carne si preparate din carne de porc, în perioada premergãtoare sãrbãtorilor de iarnã este un obicei traditional, specific poporului român, în special pentru populatia care locuieste la tarã sau în zonele mãrginase ale oraselor, unde este permisã cresterea acestei specii. Pentru ca aceastã traditie sã-si continue cursul în cadrul legal si pentru a preveni aparitia unor situatii neplãcute, atentionãm crescãtorii de porcine, comerciantii de carne de porc si pe consumatorii de astfel de produse, din judetul Vaslui, cã au obligatia sã respecte normele sanitare veterinare prevãzute în legislatia U. E. implementatã în legislatia nationalã, cu referire la aceastã activitate. Astfel, legislatia privind protectia animalelor în timpul sacrificãrii (Directiva 93/113 C.E. si Ordinul A.N.S.V.S.A nr. 180/2006) stabileste ca sacrificarea animalelor (inclusiv a porcinelor) sã se efectueze, obligatoriu, numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuãrii acestei operatiuni.
Actul normativ prevede cã autoritatea veterinarã poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de cãtre proprietarii de animale pentru consumul propriu, fiind interzisã comercializarea cãrnii si a derivatelor rezultate, în afara gospodãriei, cu recomandarea expresã sã fie respectate normele de protectie la contentionare (prindere) si la înjunghiere, prin asomare în prealabil, pentru ca animalele sã fie ferite de suferintã sau durere în timpul acestor operatiuni.
Mentionãm cã operatiunea de asomare nu afecteazã sub nicio formã tãierea traditionalã a porcului de Crãciun, iar pentru înjunghiere se foloseste tot cutitul. Pentru a preveni îmbolnãvirea populatiei consumatoare de carne si preparate derivate, dupã sacrificarea porcilor domestici, sau de vânat sãlbatic (mistret, urs) proprietarul sau consumatorul are obligatia sã solicite medicului veterinar: verificarea stãrii de sãnãtate a animalului înainte de sacrificare; asomarea porcului înaintea sacrificãrii, pentru a scuti animalul de suferintã si pentru a obtine o carne de calitate si cu un gust mai bun; consultantã privind prelevarea probelor dupã sacrificare si analizele ce trebuie fãcute pentru a vã proteja sãnãtatea; examinarea clinicã a cãrnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei. Anual, în judetul Vaslui, se efectueazã în medie 4000 examene trichineloscopice la porcine sacrificate în cele doua abatoare autorizate, cca 8000 examene la porcine sacrificate traditional si aproximativ 100 examene la vânat (mistreti si ursi) examene efectuate la laboratorul de diagnostic din cadrul D.S.V.S.A. Vaslui si circumscriptiile teritoriale. În acest an au fost diagnosticati cu trichinelozã doi porci domestici, diagnostic stabilit înainte de a se consuma carne de la animalele în cauzã.
Ce este trichineloza?
Pentru informarea crescãtorilor de porcine, a vânãtorilor autorizati si nu în ultimul rând a populatiei, reamintim ce este trichineloza. Este o boalã parazitarã, ce se transmite de la animale la om, fiind produsã de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuintelor umane: sobolanii, soarecii, carnivorele domestice (câinele si pisica) animale din zona silvaticã (vulpe, jder) si porcii sau alte specii infestate. Boala, la om, se manifestã prin: febrã ridicatã (38-40 grade), tulburãri digestive (dureri abdominale, greturi, vãrsãturi, diaree), dureri în masele musculare însotite de edeme ale fetei, fiind denumitã si „boala capetelor umflate”. Trichineloza la om poate fi tratatã, reusita tratamentului fiind conditionatã în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului.
(Material informativ primit de la DSVSA Vaslui)
