MOTTO “Blestemati sa fie toti cei care îsi bat joc de aceste suflete,de acesti bieti oameni. într-adevar, o fi Vasluiul cel mai sãrac din România,dar asa saraci cum suntem nu am cersit nimic la nimeni,nu am deranjat pe nimeni si vrem sa fim lasati în pace în credinta noastrã curata. Blestemati sã fie toti cei din guvern care si-au mânjit mâinile tradandu-si propria mama. Blestemati sã fie toti acei jandarmi care fac asmenea atrocitati în numele legii.”
Orlando Balas
„Jur credintã patriei mele România. Jur sã-mi apãr tara chiar cu pretul vietii. Jur sã respect Constitutia, legile tãrii si regulamentele militare. Asa sã-mi ajute Dumnezeu!”
Frate jandarm, te-am vãzut actionând în noaptea de dupã ziua unitãtii nationale. Te-am vãzut deschizând calea unei firme strãine împotriva fratilor tãi, tãrani români, care îsi apãrã pâinea si apa. Vei zice cã si tu îti aperi pâinea.
Dar înainte de a-ti apãra pâinea si solda din care îti întretii familia, tu trebuie sã îti respecti jurãmântul depus. Si acolo, când ai primit onoarea de a purta uniforma patriei si de a defila sub steagul ei, ai jurat credintã acestei patrii, care nu e un cuvânt abstract, ci e o realitate plãmãditã din pãmântul si apele si oamenii pe care trãdãtorii aflati vremelnic la guvernare i-au vândut la talciocul de la Washington sau de la Moscova. înainte de a-ti apãra solda, ai jurat sã-ti aperi tara chiar cu pretul vietii. Si tu ce faci? Ce ai fãcut? Stii cã multi jandarmi din tarã si multi alti români, militari sau civili, se rusineazã de ce ai fãcut tu la Pungesti?
Vei spune cã ai urmat doar un ordin, cã asa îti cer regulamentele militare. Spune-mi cu mâna pe inimã în care categorie se încadreazã actiunea voastrã din noaptea de 1 spre 2 decembrie, când ati actionat ca tâlharii, ca Securitatea din anii 50, pe întuneric, împotriva tãranilor care îsi apãrã tara?
Dar înainte de regulamente, ai jurat sã aperi Constitutia acestei tãri, care garanteazã dreptul la un mediu curat (art. 35). „(1) Statul recunoaste dreptul oricãrei persoane la un mediu înconjurãtor sãnãtos si echilibrat ecologic. (2) Statul asigurã cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice si juridice auândatorirea de a proteja si a ameliora mediul înconjurãtor.” Pãi dacã tãranii din Pungesti îsi fac aceastã datorie din instinct si iubire de tarã, tu, care porti uniforma statului, plãtitã si de acesti tãrani, cum îti permiti sã încalci Constitutia? Tu, care ai jurat sã o aperi? Tu, care ai jurat sã îti aperi tara chiar cu pretul vietii? Nu îti dai seama cã oamenii acestia se luptã si pentru tine? Cã gazele de sist si cianura otrãvesc si pâinea familiei tale?
Nu ti-e rusine de tine?
Cum poti tu sã-l fugãresti pe câmpuri pe Willy Schuster, tãranul român care s-a întors din Germania sã ne facã nouã mâncare sãnãtoasã? Cum poti tu sã pui mâna pe el si sã vrei sã-l bagi în dubã? Nu ti-e teamã cã vei fi luat la rost de fratii tãi, de noi, când va cãdea acest guvern trãdãtor? Pentru cã va cãdea, te asigur, pentru cã toate sunt trecãtoare. Si atunci te voi întreba, pe nume, pentru cã existã înregistrãri, pentru cã oamenii stiu cine i-a umilit: cum ti-ai permis sã pãtezi haina militarã? Cum ti-ai permis sã-ti încalci jurãmântul fatã de patrie?
Te-ai purtat ca un golan cu oamenii din tabãra de rezistentã de la Pungesti, aflatã pe teren privat, unde tu nu aveai voie sã intri! Ati izolat oamenii si apoi ati început sã-i împingeti ca niste derbedei! Nu ti-e rusine, frate jandarm, sã te porti ca un huligan, când tu porti hainã militarã si ar trebui sã fii un factor de echilibru?
Ce mai cauti tu în uniforma statului?
Vei zice cã nu l-ai bãtut, ci doar l-ai îmbrancit, într-un moment de pierdere a controlului, pe omul acela. Voi reveni asupra acestui amãnunt, imediat.
Dar pe Costicã Spiridon de ce l-ai bãtut, frate jandarm? Cã doar nu i-au rupt coastele copiii lui? I-ai rupt coastele de pe partea stângã unui om bolnav de inimã! Asta o certificã medicii care semneazã si parafeazã certificatul de mai jos:
Nu ti-e rusine?
Si acum sã îti spun ce se vorbeste despre o parte dintre voi, frate jandarm.
Stii bine cã vã respect si vã iubesc, pentru cã sunteti si voi, purtãtorii de uniformã, fratii nostri, si nu voi sunteti dusmanul, ci clasa politicã trãdãtoare care ne-a vândut. Care ne-a vândut pe toti, care vã umileste si vã furã si pe voi, fratii nostri în uniformã.
Dar sã stii cã prietenii dusmanilor nostri sunt dusmanii nostri si vine si vremea pedepsei pentru trãdãtorii de tarã. Sã stii cã românul care l-a vândut pe Horea nu s-a bucurat de pretul trãdãrii! Sã fii încredintat cã toti cei care au dat si au executat ordine ilegale vor plãti! Gândeste-te bine la asta când vei fi trimis împotriva fratelui tãu!
Stiu cã atunci când s-a înfiintat Jandarmeria s-au fãcut examinãri psihologice foarte serioase si sute de candidati au picat aceste teste, fiind labili psihic. Apoi a venit cineva si a schimbat comisia si multi dintre cei care nu aveau ce cãuta într-o armã ca Jandarmeria au fost angajati. Oameni labili psihici, care îsi pierd controlul si ajung sã facã ce ai fãcut tu zilele acestea la Pungesti. Stii bine cã e asa. Stii bine cã unii dintre voi nu au ce cãuta în Jandarmerie, în Politie, în Armata tãrii. Dar dacã unul dintre voi ridicã mâna împotriva fratelui vostru tãran sau protestatar pasnic de la oras, datoria ta e sã te interpui între ei, sã calmezi lucrurile. Sã sari sã încasezi tu lovitura sau sã îi tragi o palmã colegului tãu care si-a pierdut controlul, sã ceri îndepãrtarea lui din dispozitiv.
Eu, ca si civil, voi sãri sã vã apãr atunci când voi, pasnici fiind, veti fi atacati de provocatori. Am si fãcut-o odatã, nu aici, ci în Viena, în februarie 2000, când, în fata parlamentului austriac, provocatori mascati au început sã arunce cu bucãti de pavaj înspre jandarmii care pãzeau acest obiectiv. Stiam cã echipamentul nu oferã protectie 100% si cã jandarmii aceia erau nevinovati. Nu am suportat gândul cã unul dintre ei ar putea fi rãnit. Am mers în fata jandarmilor si m-am întors cu fata spre cei ce aruncau cu pietre, care în acel moment s-au oprit, pentru cã poate nu se asteptau ca cineva sã vã apere. La fel as face si aici, dacã voi ati fi pasnici si demni. La fel ar face si Costicã Spiridon si Willy Schuster si Vasile Lãiu si sute si sute de tãrani care îsi apãrã tara. Tarã pe care tu ai jurat sã o aperi si pe care o apãrã ei.
Frate jandarm, când mai esti trimis în misiune de un guvern trãdãtor, spune în gând Tatãl Nostru, roagã-te pentru tine si familia ta, si nu uita nici o clipã cã ai jurat credintã patriei noastre România, cã ai jurat sã îti aperi tara chiar cu pretul vietii si sã respecti Constitutia, legile tãrii si regulamentele militare.
Asa sã-ti ajute Dumnezeu!
