Dr. Carmen Dorobăţ arată că se recomandă, pe o perioadă de şase luni, controale în ceea ce priveşte funcţiile organelor ce pot fi afectate.
A început şcoala şi sezonul rece este aproape, aşa încât specialiştii infecţionişti atrag atenţia asupra bolilor contagioase care îi pândesc pe preşcolari şi pe elevi. În această perioadă, medicii se aşteaptă la o creştere semnificativă a afecţiunilor cu transmitere aerogenă. În afară de binecunoscutele viroze respiratorii, idilele adolescentine pot avea de asemenea urmări neplăcute asupra tinerilor. Un simplu sărut îi poate trimite direct pe patul de spital, ca victime ale mononucleozei infecţioase, numită şi „boala sărutului“.
„Toamna este un anotimp de tranziţie, caracterizat prin frecvente oscilaţii termice şi atmosferă umedă. O astfel de vreme favorizează dezvoltarea agenţilor infecţioşi, iar colectivele, în general, reprezintă din punct de vedere epidemiologic medii propice de transmitere a lor. Chiar dacă de regulă virozele respiratorii nu reprezintă afecţiuni grave, care să impună prezentarea la medic, în momentul în care simptomatologia specifică – durere de cap, tuse – este însoţită de febră, este bine să fie solicitat medicul de familie, care, la rândul său, apelează la medicul infecţionist pentru a hotărî shema de tratament“, a precizat prof.dr. Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Cei mai vulnerabili în faţa virozelor respiratorii sunt preşcolarii, care pot manifesta o simptomatologie mai accentuată şi complicaţii care le pot deteriora semnificativ starea generală de sănătate. În cazul în care copiii fac febră şi nu răspund tratamentului specific, este obligatorie prezentarea de urgenţă la medicul infecţonist.
În afară de virozele respiratorii, şi mononucleoza poate da multe bătăi de cap tinerilor şcolari. Numită şi „boala sărutului“, este tot o afecţiune cu transmitere aerogenă şi este determinată de virusul Epstein-Barr, care se găseşte în salivă şi în mucus. Acesta se transmite de la o persoană la alta prin sărut, dar şi de pe tacâmurile contaminate, iar în cazurile mai rare, se transmite şi prin tuse. „Boala se manifestă prin febră înaltă, 39-40 de grade Celsius, însoţită de alterarea stării generale de sănătate, pierderea poftei de mâncare, dureri de cap şi, uneori, afectare cardiacă, pulmonară sau chiar la nivelul sistemului nervos central, sub formă de meningită şi encefalită. De asemenea, are loc mărirea în volum a ganglionilor limfatici, a ficatului şi a splinei. Boala trebuie monitorizată de către medicul infecţionist şi se recomandă, pe o perioadă de şase luni, controalele în ceea ce priveşte funcţiile organelor ce pot fi afectate“, a spus prof.dr. Carmen Dorobăţ. Mononucleoza infecţioasă se tratează obligatoriu în condiţii de spitalizare, fiind posibilă apariţia de suprainfecţii bacteriene. Funcţia hepatică a pacientului trebuie urmărită cu mare atenţie, acest virus atacând ficatul. Anual, la Spitalul de Boli Infecţioase ajung în jur de 100 de persoane cu această boală, majoritatea fiind adolescenţi.
