Deşi este criză de poştaşi la sate, compania publică va reduce masiv personalul, vizaţi fiind angajaţii din ofi cii, dar şi operatorii de pe teren.
Poşta pregăteşte cel mai mare plan de concedieri care a avut loc în ultimii ani într- o companie de stat: 3.300 de disponibilizări. Angajaţii din oficii, dar şi cei care virează pensiile românilor, vor pleca acasă, îngroşând rândul şomerilor. În schimb, se plâng o parte dintre angajaţi, „poziţiile de inspectori, unde de multe ori atribuţiile se dublează, vor scăpa neatinse”.
Poşta la sat – imagine medievală
52 de milioane de lei a fost în 2012 pierderea Poştei care, căpuşată ani la rândul, nu a mai înregistrat profit din 2007. EVZ a prezentat într-un serial cum conducerea companiei din anii 2008 – 2010 a generat pierderi de zeci de milioane Poştei. Cum disponibilizările sunt prima metodă prin care guvernanţii înţeleg să reducă pierderile, vor da afară dintre angajaţi. Situaţia din teritoriu în urma acestor disponibizări va face însă ca România să arate ca acum 500 de ani. Felul în care funcţionează acum serviciile poştale la sate grăieşte de la sine.
„Exista pe vremuri, acum 2-3 ani, în fiecare sat câte un ghişeu poştal, cu un angajat permanent, care vindea timbre şi alte efecte poştale. Ghişeul a fost înlocuit cu agenţii. Cum funcţionează? Poştaşilor şi se cere să accepte ca, în propria casă, să vândă efecte poştale şi să primească corespondenţa pentru săteni, casa proprie funcţionând ca agenţie poştală”, a declarat pentru EVZ Ionel Oţelea, liderul sidical de la Poştă.
Poştaşii au aşadar în propria casă, devenită oficiu, un program timp de trei ore pe zi. Dacă însă sunt pe teren pentru livrarea pensiilor, sătenii nu mai pot trimite mandate, cumpăra timbre sau alte efecte poştale, deoarece poştaşul nu are timp să îşi facă programul de trei ore de acasă. Oamenilor nu le rămâne altceva de făcut decât să spere că vor întâlni poştaşul când trece prin sat, cu timbre asupra sa, pentru a le putea cumpăra.
Mai mult, dacă un poştaş iese la pensie, şi este singurul angajat al companiei din comună, durează până este înlocuit. De multe ori, în locul acestuia este delegat un angajat al Poştei din cel mai apropiat oraş, care însă nu cunoaşte rutele.
Au fost nenumărate cazurile în care pensiile întârzie, din această cauză. EVZ a descris recent cazul localităţii timişene Giarmata Vii unde sediul oficiului poştal s-a „mutat” la un magazin alimentar din localitate. Plicurile nu mai sunt duse de factorul poştal la adresă, ci sunt plasate într- o cutie de carton cu capacul desfăcut, lângă casele de marcat ale minimarketului.
Deficit de personal
Cei 3.300 de angajaţi în plus ai Poştei vor trebui să plece acasă din octombrie. Până ieri, circa 2.400 au optat deja pentru plecare voluntară. Potrivit lui Ionel Oţelea, disponibilizările vor avea loc în unităţile cu excedent de personal. Diferenţa dintre cele 3.300 de locuri care trebuie desfiinţate şi numărul celor care au optat pentru plecare voluntară, sunt angajaţi care vor susţine concurs pentru departajare. „Cei care vor avea rezultate slabe la concurs va trebui să plece. Li se va oferi alternativa de a opta pentru un post într-o unitate cu deficit de personal, dar e greu de crezut că un angajat din Tulcea va dori să meargă la Baia Mare, de exemplu”, a mai comentat Oţelea. În ţară vor continua să existe unităţi cu deficit de personal, pentru că angajaţii cu decizii de concediere vor accepta cu greu să se „strămute” departe de casă.
Bugetul sub presiune
În rândul companiilor de stat, Poşta are una dintre cele mai generoase forme de compensare: până la 30 salarii, pentru peste 30 de ani vechime în companie, salariul mediu fiind de 1.100 lei. Cei cu vechime mare, de peste 30 de ani, vor primi compensaţie timp de 30 de luni, aşa cum prevede contractul colectiv, dar într-o formă „combinată”: 12 luni ajutor de şomaj, 24 de luni venituri în completare, şi, de la finalizarea şomajului şi până la împlinirea perioadei de 30 de luni, salarii compensatorii de la companie. În medie, cei 3.300 de concediaţi vor primi circa 15 plăţi compensatorii lunare, a câte 1.000 -1.500 de lei. Un calcul simplu arată că aceştia ar putea încasa din fondurile de şomaj şi cele ale Poştei circa 72 de milioane de lei.
EVZ.ro
