Autoritãtile cautã cu disperare solutii. Sau nu?
CINE RÃSPUNDE… În cadrul întâlnirii Comisiei de Dialog Social pe tema “Probleme apãrute ca urmare a modificãrilor legislative în domeniul descentralizãrii si reorganizãrii institutiilor publice”, întâlnire care a avut loc ieri, la Prefectura Vaslui, a fost pusã în discutie o temã importantã, apãrutã în ultima perioadã ca urmare a descentralizãrii accentuate a institutiilor statului în vederea apropiatei regionalizãri a tãrii. Lacunele din sistemul sanitar vasluian sunt recunoscute inclusiv de institutiile ordonatoare de credit, cum ar fi DSP sau CJAS, dar solutiile sunt putine. La rândul lor, atât reprezentantii sindicatelor din domeniul sãnãtãtii, cât si cei ai mediului de afaceri sunt de acord cã nu se poate realiza rentabilizarea sistemului prin reduceri de personal, ci doar prin atragerea de noi surse de venit la sistemul de stat, inclusiv prin repornirea economiei, ori prin eliminarea economiei subterane.
În cadrul comisiei de Dialog Social, a fost pusã în discutie finantarea unitãtilor spitalicesti, finantare care, se pare, este asiguratã doar pânã la nivelul lunii septembrie a acestui an. Dat fiind cã se cautã solutii pentru rentabilizarea actului medical, în ceea ce priveste sistemul sanitar, Mihaela Vlada, directorul Directiei de Sãnãtate Publicã Vaslui a tinut sã anunte faptul cã, în perioada anterioarã, au avut loc discutii cu managerii celor patru unitãti spitalicesti existente încã la nivelul judetului Vaslui, managerii venind cu planuri de reorganizare a activitãtii pentru a se încadra în bugetul local al anului 2013. “La acest moment, structurile din sistemul sanitar vasluian nu pot suferi modificãri, deoarece nu se poate renunta la personalul sanitar, si asa subdimensionat. Sunt situatii în care sectii si specialitãti deficitare în ceea ce priveste numãrul de medici sau asistente. Fiecare manager de spital s-a gândit la o modalitate de reducere a cheltuielilor prin renegocierea contractelor de servicii, fãrã afectarea însã a actului medical. DSP Vaslui va face o analizã a propunerilor si va încerca redirectionarea resurselor cãtre specialitãtile cu adresabilitate ridicatã în perioada urmãtoare, urmând ca aceastã analizã sã fie înaintatã Ministerului Sãnãtãtii. În plus, am cãzut de acord cu managerii spitalelor ca, sãptãmânal, sã se analizeze principalii indicatori, urmând ca resursele existente sã fie directionate cãtre domeniile cu cea mai mare adresabilitate”, a declarat Mihaela Vlada, directorul DSP Vaslui. La rândul ei, Daniela Clãtinici, liderul sindicatului Sanitas Vaslui, este de pãrere cã apar semnale cã restructurarea se va face prin reducerea costurilor care va duce si la o disponibilizare a personalului medical sau auxiliar, fapt care va avea repercusiuni cu privire la actul medical. “Nu cred cã putem progresa cu o populatie bolnavã. În acest moment, suntem într-un echilibru, chiar dacã deficitari în ceea ce priveste personalul, în special medicii. În acest moment, descentralizarea este deja fãcutã, dar nu au fost atrase, asa cum se promitea, fonduri europene pentru modernizarea spitalelor, dimpotrivã, în numele reducerii cheltuielilor, au fost închise unitãti spitalicesti. Ca un exemplu, Spitalul Judetean de Urgentã (SJU) Vaslui a atras fonduri europene pentru reabilitare, prin Consiliul Judetean Vaslui, înainte de descentralizare, ulterior nefiind nici un proiect aprobat. Din pãcate, nu sunt pârghii legale pentru atragerea de finantare din alte surse decât CJ, chiar dacã ar fi UAT-uri care poate ar avea posibilitatea sã aloce fonduri pentru SJU. Spitalul Judetean de Urgentã deserveste întreg judetul, iar, de exemplu, spitalul din Bârlad deserveste inclusiv cetãteni din nordul judetului Vrancea. În conditiile în care alte unitãti spitalicesti, cum ar fi spitalul din Negresti, au fost închise în ultimii ani, pentru a se face economii, gradul de adresabilitate pentru restul spitalelor din judet a crescut, iar asa-zisa economie a dus la cheltuieli chiar mai mari ca înainte. Mai grav este faptul cã, începând din luna septembrie, nu mai avem finantare pentru cele patru spitale, bugetul alocat în acest an pentru judetul Vaslui fiind epuizat. Sper cã va fi o nouã rectificare bugetarã, pentru a nu se ajunge la punerea lacãtului pe usile spitalelor”, spune liderul sindicatului Sanitas.
Situatie cunoscutã, fãrã rezolvare
Luând act, în cadrul Comisiei de Dialog Social, de problemele din sãnãtatea vasluianã, probleme de altfel binecunoscute la nivelul administratiei judetene, prefectul Radu Renga a fãcut o serie de observatii, dar si propuneri pentru îmbunãtãtirea actului medical în judetul Vaslui. “Judetul Vaslui are un specific aparte, presiunea actului medical cãzând pe spitalele din Vaslui si Bârlad, si, în mai micã mãsurã, pe cel din Husi. Avem o populatie preponderent ruralã, unde medicii de familie nu fac altceva decât sã transmitã cazurile grele cãtre spitale. La fel, populatia este îmbãtrânitã, ceea ce înseamnã o adresabilitate sporitã cãtre spitale. Cresterea numãrului de solicitãri în cadrul celor douã unitãti spitalicesti de urgentã din judet, respectiv Spitalul Judetean de Urgentã si Spitalul Municipal Bârlad, mã determinã sã propun gãsirea unor solutii privind înfiintarea de centre de zi în punctele nevralgice, precum Negresti sau Fãlciu. În perioada urmãtoare, vom analiza posibilitatea de a deschide astfel de centre în zona Negresti, si la Fãlciu, pe Valea Prutului, pentru început, pentru a mai reduce presiunea asupra spitalelor existente”, a declarat Radu Renga, prefectul judetului Vaslui. “Este o realitate cu care vasluienii se confruntã, astfel cã voi face o informare cãtre guvern cu privire la situatia de fapt din sistemul sanitar vasluian, înaintând si propunerile dvs.”, a adãugat prefectul Radu Renga.
Solutii din partea mediului de afaceri
Reprezentantii mediului de afaceri vasluian, Ovidiu Copacinschi, presedintele APIMM Vaslui, si Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, prezenti la întâlnire, au propus si solutii economice pentru redresarea situatiei financiare nu doar a sistemului de sãnãtate, dar si a învãtãmântului, ori alte domenii dependente de încasãrile de taxe si impozite ale contribuabililor. “Ca sã functioneze spitalele, este nevoie de bani, bani care vin de la CJAS, institutie care trebuie sã repartizeze la un buget din colectãri, buget care scade de la un an la altul. Dacã scade bugetul, au de suferit si serviciile medicale oferite populatiei. Ati auzit pe cineva care sã propunã modalitãti concrete de crestere a bazei de colectare, în afara reprezentantilor patronatelor? Pentru cresterea bazei de colectare este nevoie de locuri de muncã si de un program coerent care ar putea duce la asa ceva. Pânã atunci, suntem în situatia de a drãmui putinii bani care intrã în sistem, având de suferit si sãnãtatea, si învãtãmântul, si celelalte domenii care tin de bugetul centralizat al statului”, era de pãrere Ovidiu Copacinschi. La rândul sãu, Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, a declarat, în cadrul sedintei de Dialog Social, “Dacã restructurãrile nu afecteazã cetãtenii de rând, prin reducerea personalului de la diverse institutii, cred cã ar trebui sã fie sprijinit punctul de vedere al reprezentantilor prefecturii si a CJ Vaslui. În schimb, dacã apar probleme din cauza lipsei banilor, ar trebui sã se tinã cont cã nu pe baza restructurãrilor de personal se fac economii, asa cum s-a procedat în ultimii 20 de ani. În acelasi timp, dacã sunt deficiente în colectarea banilor la buget, pentru cã se strâng greu, accentul trebuie pus tot pe latura economicã, pentru gãsirea de solutii la nivelul judetului. O parte din solutii au fost deja discutate cu reprezentantii prefecturii, ar trebui ca acestea sã fie puse în atentia guvernantilor, dat fiind cã judetul Vaslui are un anumit specific. Noi ne-am spus punctul de vedere, au fost luate unele mãsuri, prin reducerea TVA-ului la pâine, dar trebuie si alte mãsuri pentru repornirea economiei, singura în mãsurã sã aducã noi surse bugetare. În plus, în ceea ce priveste creditarea agentilor economici, existã temeri cã nu se vrea acest lucru, în ciuda declaratiilor existente. Si, nu în ultimul rând, ar trebui adusã o corectie Codului Fiscal, prin alinierea treptatã a cresterii bazei de impozitare, pentru eliminarea economiei subterane, în special la produsele alimentare. O altã solutie propusã de noi ar fi reducerea CAS-ului, reducere care, paradoxal, ar duce la încasãri mai mari la buget, dat fiind cã ar exista mai multi contribuabili. Banii astfel colectati, ar trebui sã se întoarcã înapoi, la nivelul judetului, pentru sustinerea sãnãtãtii, învãtãmântului ori protectiei sociale. Eu cred cã demersul nostru ar trebui sã fie complementar actiunilor guvernului si al institutiilor publice, astfel ca, prin aceastã descentralizare sã se obtinã scopul dorit, de reducere a cheltuielilor fãrã disponibilizãri, iar aceste eforturi sã vinã în sprijinul cetãtenilor”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui. Ca o concluzie a sedintei Comisiei de Dialog Social, orice reduceri de cheltuieli trebuie fãcutã fãrã a fi afectat actul administrativ, respectiv drepturile cetãtenilor la servicii de calitate în toate domeniile, de la sãnãtate, la învãtãmânt ori protectie socialã.
