ELIBERAT… Adrian Costea, singurul agent al BCR Asigurãri, sucursala Vaslui, care a fost retinut initial pentru 24 de ore pentru faptele sale, a fost pus în libertate de magistratii Tribunalului Mures.
MISTERE… S-a tras cortina, pentru un timp, peste valul de audieri si retineri în cazul evaziunilor practicate de brokerii si sefii BCR Asigurãri de Viatã. Adrian Costea, singurul agent al BCR Asigurãri, sucursala Vaslui, care a fost retinut initial pentru 24 de ore pentru faptele sale, a fost pus în libertate de magistratii Tribunalului Mures. Totusi, Costea nu a terminat-o cu instantele de judecatã, întrucât procesul va continua la Mures, fostul broker având calitatea de inculpat în dosarul 3970/2013. Apar din ce în ce mai multe întrebãri, dincolo de faptele prezentate oficial de DIICOT, despre vinovãtia celor implicati în acest caz. Este Costea cu adevãrat vinovat sau cei care erau sefi la BCR Asigurãri de Viatã stiau de aceste afaceri si închideau ochii la ce se petrece în teritoriu? Dar, mai ales, care a fost vina patronilor de firme anchetati de DIICOT, în conditiile în care majoritatea spun cã au plãtit impozite de 16% la stat pentru sumele trecute în politele rãscumpãrate, care fac obiectul acestor dosare penale?
S-a fãcut liniste la DIICOT Mures, dupã valul de audieri si retineri de sãptãmâna trecutã, când zeci de angajati ai BCR Asigurãri de Viatã, dar si patroni de firme din toatã tara, au fost dusi la audieri într-un dosar complicat. Unii au primit vesti bune, cum a fost cazul fostului broker de la BCR Asigurãri de Viatã SA, sucursala Vaslui, Adrian Costea, care a scãpat de arestul preventiv. Dupã o sedintã care a durat aproape 12 ore, dosarul 3970/102/2013, în care sunt zece inculpati, printre care si Costea, decizia a fost de emitere a mandatelor de arestare pentru trei persoane implicate, Diana Violeta Sevciuc, Alin George Mantoiu si Gicu Emanuel Mantoiu. Cei trei au cerut ca în locul arestului preventiv sã beneficieze de mãsura interdictiei de a pãrãsi România, însã magistratii Tribunalului Mures au refuzat aceastã solicitare. în ceea ce-l priveste pe Adrian Costea, acesta a scãpat de arestul preventiv, însã nu va putea pãrãsi România pentru un interval de 30 de zile, de la 13 iulie si pânã la data de 11 august. “Mentionãm cã dispozitiile celor douã încheieri nu sunt definitive, în cauzã existând posibilitatea exercitãrii recursului în termen de 24 de ore de la pronuntare”, se aratã în comunicatul emis de judecãtorul Sonia Deaconescu, presedintele Tribunalului Mures. Adrian Costea si sotia sa, directorul BCR Asigurãri de Viatã, au scãpat pentru un timp de justitie. Adrian Costea va trebui sã meargã, de acum încolo, la procesul de la Mures, ceea ce va însemna timp si bani pentru a afla deznodãmântul într-o poveste încurcatã.
“Nu stiu de ce a fãcut Adrian asta. Cineva l-a pus, cred cã era convins cã face bine.”
Unul dintre cei care au lucrat cu Costea ani buni la Camera de Comert spune cã fostul director al institutiei nu era capabil sã facã fapte atât de grave, de capul lui. “Cine încasa comisionul din aceste polite? Nu se lucra prin bãnci? Veniturile erau la vedere, puteau fi controlate în orice moment, deci Adrian a crezut cã face bine, pentru cã fãcea parte dintr-un sistem bancar, credea cã totul este verificabil. Un bãiat foarte bun, corect, linistit, nu-mi vine a crede cã a fost acuzat de astfel de fapte. Sã spunem cã a încasat ceva bani din aceste comisioane, însã mã întreb: sefii lui nu stiau de aceste contracte? Nu stiau ce se petrece în teritoriu? Parcã nu-mi vine a crede”, explicã fostul sef din Camera de Comert, astãzi iesit la pensie. Presedintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin, este socat de acuzele care i s-au adus lui Costea. Constantin este cel care l-a promovat pe fostul broker în postul de director al CCIA, post pe care l-a detinut pânã în 2010. “Eu îl cunosc pe Adrian Costea drept un bun profesionist, un om cu care nu am avut niciun fel de probleme cât timp a lucrat la Camera de Comert. Pe urmã, când si-a schimbat locul de muncã nu am auzit, la fel, sã aibã probleme de vreun fel. Eu cred cã asta este o treabã de care se stia la nivel national. Este o problemã pe care au pus-o în seama unor brokeri din teritoriu, pe care i-au stimulat financiar, dar refuz sã cred cã Adrian ar fi fãcut activitãti infractionale. Nu cred cã a fãcut-o în cunostintã de cauzã, este o afacere care s-a fãcut în interesul firmei de asigurãri. Sã fie clar! Nu cred decât cã a urmat niste ordine de la nivel national si a fost motivat sã lucreze în acest fel. în plus, pãrerea mea este cã nu li s-a dat scris de la Bucuresti ce au si ce nu au voie sã facã, de aceea s-a ajuns aici”, explicã presedintele CCIA.
Intrebare de 100 de puncte: cine a supravegheat pe cine?
Acesta mai sesizeazã un fapt interesant. “De ce aceastã Comisie de Supraveghere a Asigurãrilor nu s-a sesizat si nu a actionat informând la timp structurile specializate ale statului, cum ar fi DNA, DIICOT sau alte structuri? Adrian Costea si ceilalti implicati în aceastã afacere nu puteau face aceste manevre decât dacã la mijloc era o masinãrie bine calculatã la nivel national. Dacã nu existã chestiuni scrise în spatele acestor brokeri, e clar cã sefii de la nivel national nu-si vor asuma rãspunderea. îmi pare rãu de Adrian, a fost colegul nostru, dar ceea ce a pãtit nu e din vina sa. Probabil se vor auzi si alte informatii despre aceste dosare, în sãptãmânile viitoare”, a spus Ionel Constantin. Conform DIICOT, modul de operare al suspectilor a fost inedit, constând în acordarea disimulatã a unei pãrti din salariul lunar: mai întâi – încheierea, de cãtre angajator, a unei polite de asigurare cãtre angajat, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire – beneficii). Urmau, imediat – chiar în cursul aceleiasi zile sau, cel mai târziu, în ziua urmãtoare – rãscumpãrarea clauzei suplimentare si, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de cãtre asigurãtor direct în conturile angajatilor – beneficiarii de drept ai respectivelor contracte de asigurare. Acestia din urmã primeau, astfel, plãtile, ca fiind parte din veniturile salariale. Dupã retinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajatilor, lunar, sub formã de rãscumpãrare. Or, fosta Comisie de Supraveghere a Asigurãrilor stia de aceste fapte din 2009, când Costea nu lucra la BCR Asigurãri de Viatã. “în cazul BCR Asigurãri de Viatã VIG SA, în perioada august-septembrie 2009 (perioadã care face subiectul anchetei DIICOT), CSA – entitate care a fost comasatã în ASF – a efectuat un control inopinat la BCR Asigurãri de Viatã VIG SA. în obiectul controlului a intrat si verificarea prevederilor contractuale cu privire la rãscumpãrãrile partiale si a plãtilor efectuate pentru contractele de asigurare încheiate. Controlul din 2009 a constatat printre altele cã pentru un numãr de 34 de contracte de asigurare cu clauzã suplimentarã de beneficii, societatea a efectuat 399 de rãscumpãrãri partiale mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare, faptã ce constituie contraventie”, explicã ASF. Sunt multe semne de întrebare. în plus, cele douã firme controlate în judet semnaleazã si un fapt grav: pentru banii de pe polita rãscumpãratã, s-a plãtit impozit de 16% la stat, în plus fatã de 10% opriti drept comision.
