spot_img
spot_img
17.3 C
Vaslui
12-iul.-2025

Adevărul despre privatizarea ratată a Poştei

- Advertisement -

Autor: Raluca Florescu

Condiţiile financiare impuse de Executiv pentru privatizarea Poştei ar fi ţinut departe investitorii. Guvernul invocă însă alte motive

Ieri era termenul limită pentru achiziţia caietului de sarcini la Poşta Română, în vederea privatizării companiei, dar niciun investitor nu s-a arătat interesat. Cu toate astea, potrivit oficialilor Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), pe lista scurtă a cumpărătorilor se aflau mai mulţi investitori, companii şi fonduri de investiţii.

Motivele pentru care, în cele din urmă, nu a rămas niciun ofertant, sunt diverse, potrivit MSI, acţionarul majoritar al Poştei. În primul rând, un control recent al fiscului, făcut public săptămâna trecută, a dezvăluit că datoriile totale ale Poştei erau, de fapt, mai mari cu 107 milioane de lei. Un alt motiv ar fi fost recentele proteste ale angajaţilor Poştei, care au afectat activitatea companiei. Pe de altă parte, perioada de timp oferită investitorilor nu ar fi oferit răgazul necesar pentru ca aceştia să se pregătească.

Toate argumentele se leagă însă de evenimente vechi de cel puţin câteva zile sau chiar săptămâni. Potenţialii investitori, dacă există cu adevărat, trebuie să le fi discutat din timp cu reprezentanţii MSI. Se ridică întrebarea: de ce termenul de privatizare nu a fost decalat, dacă tot existau aceste probleme?

Pretenţii exagerate

Potrivit unor surse consultate de EVZ, motivul pentru care niciun investitor nu a fost interesat să cumpere caietul de sarcini nu sunt cele invocat de MSI, ci condiţiile financiare impuse de Executiv.

Pentru a deveni acţionar majoritar al companiei de stat, investitorul ar fi trebuit să demonstreze că deţine 150 milioane de euro (645 milioane de lei), pentru a efectua o majorare de capital prin care să ajungă să ajungă în posesia a 51% din acţiuni. Condiţia a fost greu de acceptat de investitori, ţinând cont că Poşta Română are active de 1,13 miliarde de lei şi datorii totale de 557 milioane de lei.

În aceste condiţii, controlul ANAF, finalizat, în mod suprinzător tocmai în preajma termenului limită pentru achiziţia caietului de sarcini, ar fi fost doar un pretext pentru a justifica reţinerea investitorilor. Motivele pentru care MSI nu a stopat din timp procedura rămân necunoscute. Mâine, în şedinţa de Guvern, se va discuta cazul companiei. Sursele consultate de EVZ nu exclud ca aceasta să fie introdusă chiar în insolvenţă, metodă aplică de Executiv şi la Oltchim şi Hidroelectrica.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.