Concert de exceptie sustinut de Ramona Bãdescu în sprijinul copiilor din spitale
Sub initiativa „International Organization for Diplomatic Relation”, vineri seara, Teatrul Trianon din Napoli a gãzduit un spectacol de exceptie, sustinut de Ramona Bãdescu, sub patronajul moral al Regiunii Campania, al Primãriei din Napoli si al Federatiei Strãinilor în Italia F.I.L.S.E.M., a cãrei presedintã este Isabela Pulpan, jurnalista noastrã.
„International Organization for Diplomatic Relation” (Organizatia Internationalã pentru Relatii Diplomatice) este o organizatie internationalã recunoscutã nu numai prin corespondentii sãi diplomatici, dar si prin operele de binefacere pe care le face în mod curent. De aceastã datã, scopul spectacolului a fost strângerea de fonduri pentru copiii bolnavi terminali din spitalele napoletane si pentru Universitatea Europeanã din Roma care sustine dreptul la studiu.
Cele douã românce se întâlnesc în spiritul binefacerii
Cunoscutã pentru marea sa disponibilitate când este vorba de opere de binefacere, Ramona Bãdescu a fãcut naveta de la Napoli la Roma pentru a realiza un spectacol care a reunit persoanele cele mai importante din Napoli, pentru a oferi copiilor nefericiti o razã de sperantã. Cu aceeasi rapiditate a rãspuns si Isabela Pulpan în numele federatiei care o conduce. Într-o searã de suflet, în Italia, într-un loc unde românii sunt vãzuti ca violenti, fãrã culturã, fãrã principii, cele douã românce dau o demonstratie care dãrâmã toate barierele pe care ni le-a pus Italia.
Ramona Bãdescu tine un spectacol de douã ore cu o „Pasiune” inepuizabilã
„Pasiune” este titlul spectacolului, pasiune este sentimentul de care a dat dovadã Ramona Bãdescu sustinând un spectacol pentru douã ore fãrã sã se întrevadã oboseala; un spectacol care vorbeste de România, o artistã care vorbeste de viata ei personalã pentru a demonstra cât este de umanã, câtã pasiune pune în ceea ce face, cât de frumoase sunt traditiile românesti. Începe spectacolul îmbrãcatã în culoarea pasiunii, rochie rosie de foc, se aseazã în genunchi în fata crucii îmbrãcatã în alb si spune rugãciunea „Înger îngerasul meu” cu aceeasi pasiune; cântã „Sanie cu zurgãlãi” si se emotioneazã toti, cântã „Ave Maria” cu voce de înger si ridicã în picioare sala cu cel mai exigent public napolitan când cântã cele mai grele cântece napolitane: „Sarracino”, „Io te vurria vasà”.
