Desi este un monument de arhitecturã de însemnãtate nationalã si una dintre cele mai vechi clãdiri industriale din Chisinãu, aceasta e lãsatã pradã uitãrii ca multe alte monumente de istorie si de culturã ale orasului.
Mai mult, în timp ce în documente este atestatã drept a doua fabricã de bere, unul dintre proprietarii acesteia, Ide Schpirt, o mentioneazã peste tot ca fiind prima fabricã de bere din Basarabia.
Vorbim despre complexul de clãdiri ale fostei Fabrici de bere „Bohemia”, istoria cãruia începe în vara anului 1859. În acel an, mama si sora arhitectului Alexandru Bernardazzi, Vilghelmina si Ecaterina-Matilda sosesc la Chisinãu, unde cumpãrã o casã de locuit si o curte cu suprafata de 600 stânjeni pãtrati, mãrginitã de strãzile Podoliei, strada Bucuresti de astãzi, si Mesceanskaia (în prezent, Sfatul Tãrii).
Conform testamentului lui Bernardazzi, din 1874, o parte a proprietãtii imobiliare cu fabrica de bere în trei niveluri, împreunã cu alte constructii, trece în proprietatea Ecaterinei-Matilda Tigler, nãscutã Bernardazzi, informeazã monumente.sit.md. Mai mult, se vehiculeazã cã la 27 mai 1897 a avut loc deschiderea fabricii de bere.
Totusi, în 1890 uzina falimenteazã si trece în proprietatea bãncii municipale, iar peste sapte ani este rãscumpãratã de cãtre Ide Schpirt, care a ridicat o casã deasupra unui beci din piatrã. Casa avea patru camere si o bucãtãrie, iar aceasta a servit drept bazã pentru viitoarea fabricã de bere. În 1898, Ivan Grubets, un cetãtean austriac, este listat ca manager si berar senior. Potrivit unor documente, compartimentul de fermentare era amplasat la subsol, iar terenul de sub clãdirea fabricii si curte avea 382 de metri pãtrati. În curte se aflau grajduri si un hambar de curãtare a sticlelor. Între anii 1908-1909, în cadrul fabricii lui Schpirt lucrau 18 oameni. Si, desi în documente este stipulatã drept a doua fabricã de bere, prima fiind consideratã fabrica negustorului german Raps, totusi, proprietarul sustinea cã „Bohemia” este prima întreprindere de bere din Basarabia, iar dupã rãzboi si pânã în 1971 aceasta era unica fabricã de bere din Chisinãu.
De la bere la bãuturi rãcoritoare
Din 1923, de-a lungul liniilor de cale feratã „Chisinãu-Ungheni” si „Chisinã-Bender-Reni-Ackerman” circulau douã vagoane ale Fabricii „Bohemia”, de unde se distribuiau cumpãrãtorilor, la toate statiile intermediare, bere rece si proaspãtã, precum si butoaie de bere. În aprilie 1933, fabrica a avut dificultãti la îmbuteliere, iar în reclame era atrasã atentia clientilor de onoare cã, gratie sticlelor speciale ale fabricii, calitatea berii este cea mai bunã. Drept urmare, pe fiecare sticlã era inscriptionat: „Sticlele sunt proprietatea exclusivã a fabricii si nu pot fi vândute, cumpãrate sau schimbate. Indiferent unde se aflã sticlele noastre de specialitate, acestea vor fi luate de noi ca proprietatea noastrã”.
Însã, datoritã cresterii cererii a apãrut necesitatea construirii unei noi fabrici cu capacitate de îmbuteliere mai mare, iar odatã ce a fost construitã o nouã clãdire la Ciocana, în vechea clãdire de pe Sfatul Tãrii se produceau bãuturi carbogazoase dulci.
Asadar, partea veche a fabricii de bere dateazã din a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, o clãdire cu douã niveluri. În perioada postbelicã, a fost adãugatã partea cu patru etaje. Arhitectura este asceticã, brâie de delimitare a nivelelor, fronton triunghiular format de acoperisul în douã pante.
În 2001, terenul cu tot cu fabrica debere este vândut companiei imobiliare SUMMA, dar pânã în prezent, clãdirea este în paraginã, iar în unele locuri au fost demontate câteva pãrti ale acoperisului.
Anul trecut, piata de bere din Moldova era estimatã la 12,5 mln. decalitri pe an. Dintre acestea, o cantitate de 8 mln. decalitri este produsã la fabricile din Moldova, iar aproximativ 5 mln. decalitri sunt de import. Cota cea mai mare de piatã, peste 70 la sutã, o detine portofoliul concernului turcesc Efes Beverage Grup, din care face parte Efes Vitanta Moldova Brewery (EVMB), apoi urmeazã Carlsberg, cu doar 11 la sutã.
timpul.md
