Salariatii din schimbul întâi ai combinatului de îngrãsãminte chimice din Bacãu, Amurco, au încetat lucrul spontan, ieri dimineatã (7 mai), si au iesit în fata întreprinderii ca sã protesteze pentru cã nu si-au mai primit salariile de douã luni. Protestul lor vine pe fondul unei crize generalizate care afecteazã industria îngrãsãmintelor chimice din România de la începutul anului, principala cauzã fiind scumpirea gazului metan de care aceastã industrie are mare nevoie. Alãturi de salariati au venit si liderii sindicatului din întreprindere si chiar presedintele filialei Bacãu a confederatiei Cartel Alfa, Martin Fartade.
Petru DONE
Chimistii din Bacãu au cerut conducerii combinatului sã coboare în mijlocul lor si sã le explice, concret, când se va redresa sitatia întreprinderii si când îsi vor primi salariile. Locul lor de adunare, pentru acest protest, a fost spatiul din exteriorul combinatului si nu curtea acestuia sau un atelier mai încãpãtor ori chiar cantina unitãtii. Salariatii au refuzat categoric o întâlnire cu cei din conducere în interiorul combinatului. Afarã se simteau liberi si în elementul lor. La rândul lor, directorii de la Amurco nu au acceptat discutii cu salariatii decât în combinat. Pentru cã asteptarea se prelungea, iar spiritele începeau sã se încingã, fostul director general Laurentiu Hotea a iesit si le-a propus salariatilor o întâlnire în cantinã, cu toti protestatarii si cu accesul presei la aceasta. Oamenii au înteles, au acceptat, iar la întâlnire a venit si actualul director general, Marin Mãldãreanu. “Perspectivele combinatului – a spus directorul general – nu sunt asa de bune. Avem probleme financiare si, deci, nici pentru plata salariilor perspectivele nu sunt bune. Am sperat sã repornim fabricatia în luna mai, dupã Pasti, dar acum sigur stim cã nu va reporni luna aceasta. Mai mult, este posibilã o sitatie si mai rea. Adicã sã se ajungã la concediere colectivã, la somaj. Noi stim cã oamenii au ajuns la limitã, dar nu sunt alte perspective”.
Bani cu tîrâita în industria patronatã de Ioan Niculae
Salariatii de la Bacãu au primit, cu ceva timp în urmã, un rând de bonuri de masã, dar nu mai mult. Marin Mãldãreanu a precizat cã în sistemul Interagro, din care face parte si Amurco, patronat de omul de afaceri Ioan Niculae, la combinatele de îngrãsãminte chimice care au functionat s-au plãtit o parte din salarii (la Turnu Mãgurele, Piatra Neamt si Slobozia). Dar sunt si combinate în care salariile n-au mai fost plãtite. În plus, Amurco se aflã în pericol si de a-i fi tãiat curentul electric, tot pentru neplata facturilor. Abia dupã acoperirea acestei gãuri financiare ar putea fi plãtite lefurile, desi oamenii au cerut întâi salariile si apoi achitarea datoriilor combinatului si n-au uitat sã aminteascã tuturor cã patronul lor este unul dintre cei mai bogati oameni din România. Ei sunt nemultumiti cã au muncit si câte 12 ore pe zi, au fãcut productie, aceasta a iesit pe poarta fabricii, dar bani tot nu sunt. “Noi, conducerea combinatului – a mai spus Marin Mãldãreanu – nu putem face promisiuni sau propuneri pe care nu le-am putea onora. Situatia nu depinde de noi. De aceea nici nu putem anunta o zi anume când se vor da salariile”.
Criza gazului metan lasã greu loc sperantei
La aparitia noii crize a gazului metan, Ioan Niculae a amenintat cã va închide combinatele de îngrãsãminte chimice pe care le are, inclusiv Amurco. A mai amenintat si în alte rânduri. Nici acum încã nu s-a întâmplat sã le închidã, dar o parte dintre salariati au fost trimisi, benevol, în concedii fãrã platã. Printre ei s-au regãsit si pensionarii rechemati la lucru. Directorul general a opinat cã mai întelept ar fi ca oamenii sã rãmânã la muncã, în speranta cã situatia se va redresa. Unii dintre salariati au replicat, însã, cã mai bine ar fi sã fie concediati si sã primeascã ajutorul de somaj. “Am trecut de mai multe ori prin situatii similare – a opinat Laurentiu Hotea. Sper sã trecem si peste aceasta. Dar în acest moment încã nu avem rãspunsuri pentru salariati”. Marin Mãldãrean a precizat, în schimb, cã o crizã atât de mare pe piata gazului metan nu a mai fost. De douã luni, combinatele din Bacãu si Neamt nu functioneazã, iar pierderile sunt enorme, de 16 milioane de euro. La sfârsitul lunii aprilie, ministrul Economiei s-a întâlnit cu reprezentantii industriei îngrãsãmintelor chimice, în campania intitulatã “Strategia de Reindustrializare a României”. Au fost retinute problemele legate, în principal, de preturile la gaz metan si energie electricã. Ponderea cea mai mare din costurile de productie, respectiv 70 – 75%, o reprezintã preturile la aceste imputuri. Producãtorii si reprezentantii asociatiilor patronale susin cã, dacã nu vor fi luate mãsuri legate de preturile la gaze si energie, industria de profil ar putea dispãrea în cîtiva ani. De asemenea, alte douã probleme aduse în discutie s-au referit la costurile de transport si contributia la cosul de energie reglementat de ANRE. Pe de altã parte, a fost ridicatã problema specialistilor din domeniu, 25% din personalul muncitor având deja vârsta de pensionare, iar operatorii chimisti, inginerii si maistrii se formeazã extrem de greu, în timp.
Înapoi la muncã sau acasã?
Cu aceste informatii s-au întors, ieri, la lucru, salariatii de la Amurco. Liderii sindicatului, chiar ei, salariatii, au de analizat acum ce vor face în continuare. Vor cere sã intre în somaj, vor pleca de bunãvoie acasã, vor continua lucrul sau chiar vor pregãti un program de proteste sindicale la diferite nivele. Nici protestele nu mai au, însã, forta de altãdatã, iar situatia de la Amurco rãmâne încurcatã. O parte dintre salariati ar putea opta – spuneau chiar directorii – pentru concediu fãrã platã. Unii ar prefera somajul, dar au informatii cã, în ultima vreme, angajatorul nu a mai virat banii cuveniti la fondurile sociale de somaj si de sãnãtate. Situatia, deci, este cu atât mai grea.
