Sãptãmâna Mare este ultima perioadã care marcheazã Postul Pastelui. În fiecare zi din aceasta sãptãmânã, credinciosii merg la slujbele bisericesti, numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Iisus Hristos pe Pamant.
Ouale nu se vopsesc în Vinerea Mare
Gospodinele sunt sfãtuite sã vopseascã ouãle fie în Joia Mare, fie sâmbãtã, înaintea Pastelui, în niciun caz în Vinerea Mare.În aceastã zi, nu ar trebui sã se facã nimic. De asemenea, este bine ca ouãle sã fie vopsite în rosu deoarece aceastã culoare este sângele Mântuitorului. În Vinerea Mare, credinciosii tin Post Negru pentru iertarea pãcatelor si pentru a avea spor si sãnãtate.
Scãldatul ritual
Este un simbol al curãtãrii trupesti si sufletesti care se face în Vinerea Mare. De asemenea, în Duminica Pastelui, credinciosii se spalã cu apa în care au pus un ou rosu si un bãnut de argint. Nu în ultimul rând, trebuie amintit cã din Joia Mare si pânã în Joia din Sãptãmâna Luminatã, femeile nu au voie sã spele haine. În Vinerea Mare, lumea nu este bine sã se tundã pentru cã se spune cã ar putea muri cineva apropiat din familie.
Zi de doliu!
Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu pentru cã în aceastã zi a fost rãstignit si a murit Mantuitorul lumii, Iisus Hristos. În Vinerea Mare nu se sãvârseste nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principalã din aceastã zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar si asezarea lui pe o masã în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf, credinciosi retrãiesc coborârea de pe Cruce a lui Hristos si pregãtirea Trupului sãu pentru înmormântare. Seara se cântã Prohodul si se înconjoarã biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartã preotii ajutati de credinciosi simbolizeazã trupul Mântuitorului. Dupã procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este asezat pe Sfânta Masã din altar, unde rãmâne pânã la Înãltare. Punerea pe Sfânta Masã reprezintã punerea Domnului în mormânt. Credinciosii trec pe sub masã pânã în dupã-amiaza zilei de sâmbãtã. Se spune cã pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele în cursul anului, iar dacã îsi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. Acestei zile i se spune si Vinerea Seacã, pentru se tine post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, credinciosii iau anafurã. Dupã cântarea Prohodului Domnului se înconjoarã de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânãri si-si jelesc mortii. La sfârsitul slujbei, preotul împarta florile aduse, care sunt considerate bune de leac. Traditia spune cã dacã plouã în Vinerea Mare anul va fi mãnos, iar dacã nu, nu va fi roditor. Femeile nu coc pâine sau altceva, sã nu ardã mâinile Maicii Domnului, nu cos, ca sã nu orbeascã, nu tes, nu torc, nu spalã. În aceastã zi nu se arã, nu se seamãnã si nu se sãdesc pomi fiindcã nu vor rodi.
