Majoritatea românilor stiu cã de Paste sãrbãtoresc Învierea lui Iisus, însã 5% dintre ei spun cã aceastã sãrbãtoare crestinã este legatã de nasterea Mântuitorului, potrivit unui sondaj IRES care mai aratã cã 85% dintre intervievati sustin cã participã, în mod obisnuit, la slujba de Înviere.
Trei sferturi dintre respondenti vor merge, si în acest an, la acestã slujbã, mai putini (59%) fiind cei care obisnuiesc sã meargã la bisericã în ziua de Paste, conform aceleiasi cercetãri. O treime dintre români spun cã în zona în care locuiesc existã obiceiuri traditionale de Pasti, mai relevã sondajul. În acest context, peste trei sferturi dintre respondenti (78%) spun cã vor merge, în acest an, sã ia luminã. De asemenea, unul din cinci respondenti s-a spovedit deja, 40% sustin cã urmeazã sã o facã, iar 39% recunosc cã nu practicã acest obicei. Totodatã, aproape 70% dintre români spun cã tin post: 9% declarã cã tin tot Postul Pastilor, 45% recunosc cã obisnuiesc sã posteascã doar în zilele de miercuri si vineri, iar 14% vor sã posteascã în Vinerea Mare. Procentul celor care sustin cã nu obisnuiesc sã tinã post, 29%, este în usoarã crestere fatã de anii precedenti. Cercetarea a vizat si meniul românilor de Paste. Astfel, 43% dintre respondenti spun cã în familia lor se face de fiecare datã pascã, iar 45% consumã miel cu ocazia Pastilor. Totodatã, 42% intentioneazã sã cumpere miel în acest an. Peste 20% dintre cei chestionati vor cheltui pentru mielul din acest an între 200 si 249 de lei, iar 14%, peste 300 de lei. De Paste, cea mai consumatã bãuturã este vinul de casã (48%), urmatã de bere (15%) sau tuicã (9%). Pe de altã parte, 16% dintre cei chestionati sustin cã în familia lor, de Pasti, nu se consumã bãuturi alcoolice, aratã sondajul. Marea majoritate a respondentilor, mai precis 95%, vopsesc si în acest an ouã pentru Paste, iar în privinta desertului, peste 67% spun cã vor face prãjituri cu aceastã ocazie. Sondajul Institutului Român pentru Evaluare si Strategie (IRES) a fost realizat în perioada 24-25 aprilie, pe un esantion de 1.500 persoane cu vârste de cel putin 18 ani.
Câteva obiceiuri specifice
Cu ocazia Pastelui în unele zone ale tãrii s-au pãstrat o serie de obiceiuri inedite. Astfel, în satele din Mãrginimea Sibiului, în Joia Mare, femeile vopsesc ouãle cu culori obtinute natural din coji de ceapã sau sfeclã rosie, iar în Vinerea Mare se tine post negru si nu se pune mâna pe cuie si ciocan, acestea fiind folosite la rãstignirea lui Iisus. Printre obiceiurile din aceastã zonã mai poate fi amintit si spãlatul slãninii. În judetul Sibiu, mai ales în zona ruralã din Mãrginimea Sibiului, traditiile si obiceiurile de Paste sunt încã respectate cu sfintenie. În unele zone din Bistrita-Nãsãud, de Paste, ouãle sunt vospite cu coji de ceapã, apoi împodobite cu mãrgele care le oferã un farmec aparte. În ziua de Paste existã obiceiul, la copii mai ales, sã “ciocãneascã” ouãle cu banul, iar traditia spune cã învingãtorul va avea o viatã îmbelsugatã. În prima zi de Paste, de dimineatã, în satele de pe Valea Bârgãului si de pe Valea Sãlãutei, copiii merg din casã în casã sã le ureze oamenilor sãrbãtori fericite si sã vesteascã Învierea Domnului. Obiceiul se numeste “În pciez” si reprezintã o întrecere între copii sã adune cât mai multe ouã vopsite. A doua zi de Paste, fetele din Bistrita-Nãsãud sunt stropite cu parfum, obicei preluat de la germani si maghiari.
