În a doua parte a interviului acordat în exclusivitate EVZ, presedintele afirmã cã plecarea lui Daniel Morar din fruntea DNA nu va afecta lupta cu coruptia
Presedintele Traian Bãsescu nu vede niciun motiv pentru care DNA si DIICOT sã fi e mai putin eficiente de acum încolo
„Evenimentul zilei” publică astăzi a doua parte a interviului acordat în exclusivitate ziarului nostru de către preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului vorbeşte despre continuarea luptei cu corupţia, chiar după plecarea lui Daniel Morar de la conducerea DNA. El este în dezacord cu pesimiştii „de meserie” şi susţine că bătălia cu corupţia şi crima organizată „va merge pe un trend ascendent de consolidare şi creştere a eficienţei”.
EVZ: Domnule preşedinte, cum vedeţi evoluţia economiei româneşti în perioada următoare, plecând de la afirmaţia dumneavoastră că ţara este stabilizată macroeconomic?
Traian Băsescu: În primul rând, trebuie să plecăm de la premisa că economia privată îşi face treaba la un nivel acceptabil, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, menţinerea acestora şi plata obligaţiilor faţă de stat. Iar acest lucru se reflectă în creşterea continuă a exporturilor. Acum este momentul ca statul să se manifeste cu toată forţa, prin aplicarea unor strategii pozitive vizând acţiunea pe termen scurt, mediu şi lung în vederea asigurării dezvoltării durabile şi a creării de noi locuri de muncă. Cu certitudine, nu avem nevoie de strategii frumoase, puse pe hârtie, ci de strategii în deplin acord cu resursele financiare pe care le avem. Şi, slavă Domnului, avem disponibile aceste resurse pentru a face posibilă implementarea strategiilor guvernamentale.
Mai precis, ce credeţi că ar trebui făcut?
Nu vreau să mă substitui Guvernului, dar, spre exemplu, n-ar trebui tratate superficial situaţiile de la Oltchim, Mechel, Poştă sau Institutul de Cercetări de la Ploieşti. Acolo sunt şi oameni, şi locuri de muncă, şi companii pentru care este necesară o acţiune imediată şi fermă a Guvernului. N-aş ezita să fac o a doua campanie, după cea din timpul lui Emil Boc, de reducere a numărului de taxe şi avize, care încă generează prea multă birocraţie şi corupţie. Pe de altă parte, absorbţia banilor europeni nerambursabili – circa 16 miliarde de euro pentru următorii doi ani şi jumătate, fără cei destinaţi agriculturii şi dezvoltării rurale – în proiecte care ţin de autostrăzi, căi ferate, mediu şi dezvoltare regională ar trebui să aducă un salt consistent în dezvoltarea durabilă a României şi crearea de locuri de muncă. Mai mult, la 1 ianuarie 2014, începe derularea bugetului 2014 – 2020, prin care ţării noastre i s-au alocat alte 40 de miliarde de euro, destinaţi dezvoltării infrastructurii, mediului, agriculturii etc. Acest moment, 1 ianuarie 2014, ar trebui să ne găsească cu un portofoliu mare de proiecte pregătite pentru implementare, astfel încât să evităm întârzierile în absorbţia banilor europeni. Cu certitudine, n-ar trebui neglijate de la finanţare cercetarea, infrastructura de turism şi întreprinderile mici şi mijlocii destinate dezvoltării industriei alimentare, agriculturii, zootehniei şi irigaţiilor etc. În acelaşi timp, mi-aş face o prioritate din eficientizarea companiilor de stat, mult prea afectate de clienţii partidelor politice şi de politizarea managementului. Sunt doar câteva idei şi am exemplificat cu o singură sursă de finanţare, banii europeni. Dar, cu siguranţă, Guvernul este mult mai potrivit să vă dea un răspuns complet.
Cele şapte priorităţi ale preşedintelui
În viziunea dumneavoastră, care sunt cele mai importante obiective pe care România ar trebui să le atingă? Expuneţi-ne cinci priorităţi naţionale.
V-am cam răspuns mai înainte, şi, în plus, îmi este foarte greu să mă încadrez în doar cinci priorităţi, dar voi încerca să sintetizez. Primul obiectiv trebuie să fie consolidarea independenţei Justiţiei, cel de al doilea ar fi dezvoltarea durabilă a ţării şi crearea de locuri de muncă, cel de al treilea ar fi accelerarea proceselor de integrare în UE, dintre care intrarea în zona Schengen şi trecerea la moneda euro sunt de maximă importanţă, a patra prioritate ar fi atingerea obiectivelor Agendei 2020 a Uniunii Europene, prin care se fixează obiective pentru educaţie, cercetare, reducerea poluării etc. şi, în sfârsit, a cincea prioritate este dobândirea independenţei energetice. În fine, dar nu în ultimul rând, agricultura şi turismul. Au ieşit mai multe, dar asta e! Avem resurse pentru a ne susţine aceste priorităţi, totul este să avem voinţă politică şi cap, cum se spune.
Domnule preşedinte, unii oameni politici şi comentatori susţin că lupta anticorupţie va slăbi, prin plecarea domnului Daniel Morar de la DNA. Există motive de îngrijorare?
Din acest punct de vedere, ţin să-i contrazic pe pesimişti, chiar dacă şi pesimismul pare a fi o meserie la unii. Nu am niciun motiv să cred că DNA sau DIICOT vor fi mai puţin eficiente decât până acum, în urma propunerilor care au fost deja înaintate la CSM. În ceea ce priveşte numirile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cred că vom merge, de asemenea, pe un proces de consolidare a ceea ce s-a făcut până acum. În concluzie, convingerea mea este că, în bătălia pe care Justiţia o dă împotriva corupţiei şi a crimei organizate, lucrurile vor merge pe un trend ascendent de consolidare şi creştere a eficienţei. Altfel, rămâne cum am mai spus: am ajuns la stadiul la care niciun corupt, niciun om implicat în crima organizată, nu poate dormi liniştit.
Domnule preşedinte, mai aveţi un an şi jumătate până la terminarea celui de-al doilea mandat. Ce obiective vă mai propuneţi până la terminarea acestuia?
Ce mi-aş dori să se mai întâmple este înscris în Acordul de Colaborare Instituţională semnat cu prim-ministrul Victor Ponta, adică: revizuirea Constituţiei, în sensul de a avea Parlament unicameral şi maximum 300 de parlamentari, aşa cum rezultă din referendumul valid exprimat din noiembrie 2009, reorganizarea administrativă a ţării, o lege a sănătăţii care să permită şi accesul finanţării private a sistemului de sănătate şi, nu în ultimul rând, o nouă lege electorală. Dar, dincolo de cele înscrise în protocolul cu prim-ministrul Victor Ponta, mi-aş dori ca, la sfârşitul mandatului, naţiunea română să fie unită, mai coezivă şi să-şi susţină propriile obiective. Ne ajunge cât am fost împărţiţi între iliescieni şi anti-iliescieni, între băsişti şi anti-băsişti. Mi-aş dori mult ca, până la sfârşitul mandatului meu, să devenim toţi pro-România!
