Criza politică a atins noi dimensiuni în R. Moldova, unde, după demiterile premierului şi preşedintelui Parlamentului, partidele politice ar trebui să opteze între renegocierea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) sau organizarea unor alegeri parlamentare anticipate pentru a ieşi din impas.
La 23 martie 2012, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a depus jurământul, devenind al patrulea preşedinte din scurta istorie a Republicii Moldova. Alegerea unei persoane independente în funcţia de preşedinte, după un proces îndelungat de negocieri, părea să fi pus capăt celor aproape trei ani de criză politică, marcaţi de două scrutinuri anticipate (29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010), o lungă perioadă de interimat prezidenţial şi fricţiuni între partidele de la guvernare, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL), care au constituit, în două rânduri, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE 1 şi AIE 2). Însă, după 13 luni de când Republica Moldova are preşedinte, criza politică s-a acutizat, fosta republică sovietică rămânând, între timp, fără premier şi preşedinte al Parlamentului, funcţiile fiind asigurate prin interimat, iar acordul AIE 2 pare compromis. Ultimele alegeri anticipate parlamentare, organizate la 28 noiembrie 2010, au configurat un Legislativ format din patru partide: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), cu 42 de mandate, PLDM (32), PDM (15) şi PL (12). În prezent, PCRM a rămas cu 34 de deputaţi, PLDM cu 31 şi PL cu 7, PDM fiind singurul partid care a reuşit să-şi păstreze intact numărul de mandate. Apariţia a nouă deputaţi neafiliaţi în Parlamentul de la Chişinău şi formarea unui alt grup PL denotă evoluţii, însoţite adeseori de fricţiuni, în interiorul partidelor parlamentare, cu repercusiuni pe scena politică moldovenească. AIE 2 este o coaliţie de partide, constituită după alegerile anticipate din noiembrie 2010 de PLDM, PDM şi PL, cu scopul de a guverna Republica Moldova. Alianţa a fost adeseori marcată de fricţiuni între cele trei partide, care s-au menţinut într-un şah permanent, începând de la stabilirea principiilor de guvernare până la aducerea unor acuzaţii şi critici reciproce. După alegerea preşedintelui ţării, neînţelegerile în interiorul AIE 2 au devenit mai vizibile, remarcându-se o luptă pentru influenţă între PLDM şi PDM, precum şi multiplicarea criticilor liderului PL la adresa premierului Vlad Filat, preşedintele liberal-democraţilor. În prezent, alianţa de guvernare pare compromisă, Guvernul moldovean este condus de către un premier interimar, liberal-democratul Iurie Leancă, iar şedinţele Parlamentului sunt conduse de către un preşedinte interimar. Miza partidelor aflate încă la guvernare este refacerea AIE, altfel Republica Moldova riscând să rămână restantă în negocierile cu Uniunea Europeană. Republica Moldova a pierdut deja 76 de milioane de dolari, reprezentând ultima tranşă din acordul încheiat cu FMI în 2010, pe fondul instabilităţii politice din ţară, potrivit reprezentantului permanent al fondului la Chişinău, Tokhir Mirzoev, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. În timp ce PCRM cere alegeri anticipate, PLDM şi PDM susţin calea renegocierii alianţei. „Noi nu vom condiţiona întâmplarea de azi reluarea negocierilor politice. Mai sunt şanse, mai rămân şanse pentru o normalizare a situaţiei”, a declarat Marian Lupu, afirmând totodată că, „noi nu ne vom opune alegerilor anticipate şi vreau să vă spun că suntem şi vom fi gata pentru ele”.
