Peste 100 de copii ieseni ajung anual la spital din cauza greutãtii prea mari. Statisticile par înfricosãtoare: în numai doi ani, cazurile s-au înmultit la Iasi cu aproape 70 la sutã. Medicii spun cã acest fenomen, al obezitãtii infantile, se agraveazã de la an la an. Factorul genetic nu este principalul vinovat, ci mai degrabã comportamentul pãrintilor. Si ieftinirea dulciurilor sau alimentelor de proastã calitate are partea ei de vinã. La toate acestea, o contributie nefastã o are alimentatia generalã, cel mai adesea cu multe dulciuri, pâine din belsug, multe grãsimi procesate sau hranã de tip fast-food. Citeste povestea câtorva cazuri impresionante, sfaturi utile si interesante ale medicilor pentru pãrinti, precum si alte informatii mai putin stiute despre acest grav fenomen al lumii contemporane.
Fiecare mamã pune alimentatia copilului pe primul plan. Atentia desãvârsitã oferitã micutilor si satisfacerea poftelor acestora nu este întotdeauna beneficã, si reprezintã primul pas spre obezitate. Peste o sutã de copii ieseni trec anual pragul Spitalului de Pediatrie din cauza kilogramelor în plus pe care le au la vârste fragede. De cele mai multe ori, copii devin supraponderali tocmai din cauza pãrintilor, care îi alintã prea mult, le oferã tot felul de alimente nesãnãtoase, fãrã a le impune un regim strict. Fortarea copilului sã mãnânce tot din farfurie, rãsplãtirea acestuia cu dulciuri si lipsa activitãtii fizice duc spre obezitate, iar mai târziu chiar spre probleme digestive grave sau afectiuni cardiovasculare. Care sunt sfaturile medicilor pentru prevenirea obezitãtii infantile?
Rãzvan este înnebunit dupã ciocolatã si shaorma
Rãzvan are opt ani. E atât de vorbãret, încât nu-ti dai seama cã sufletul sãu este mãcinat de kilogramele în plus pe care nu ar trebui sã le aibã la vârsta sa. Nu e atât de supraponderal încât sã-l privesti înduiosat, dar a depãsit cu mai mult de sase kilograme greutatea pe care ar trebui sã o aibã la frageda sa vârstã. Dietele drastice impuse însã de pãrintii care au luat în serios afectiunea cu care se confruntã l-au fãcut sã constientizeze, desi este mic, cã trebuie sã nu cearã mai multã mâncare decât primeste pe farfurie. Pentru el, pâinea este exclusã în totalitate din alimentatie, nu are voie produse de patiserie sau tip fast-food, desi este înnebunit dupã ciocolatã si shaorma. La Spitalul de Copii „Sfânta Maria” a venit din cauza unei laringite care-l face sã tuseascã continuu, perioadã în care i-a fost monitorizatã si obezitatea. La vârsta de trei ani a început sã cântãreascã tot mai mult. Acum are 38 de kilograme, desi limita normalã ar fi de 30. Mama lui recunoaste cã si comportamentul lor a dus la accentuarea obezitãtii, fortîndu-l când era mic sã termine tot din farfurie, oferindu-i tot felul de bunãtãti, pentru a-l alinta.
Si medicii afirmã cã primul pas spre obezitate este obiceiul de a îndopa copilul mic, de a-l obliga sã lase farfuria goalã înainte de a se ridica de la masã. „Este singurul copil pe care-l avem, de aceea l-am alintat foarte mult si i-am oferit toate bunãtãtile pe care le voia. Nu ne-am gândit cã va ajunge sã fie supraponderal. A fost si mai plinut, dar am avut grijã sã nu devinã foarte gras. Are o alimentatie strictã, mãnâncã multe fructe si legume, nu are voie pâine, nici produse de patiserie”, spune Mirela Arustei, mama lui Rãzvan. Bãiatul s-a obisnuit asa si este constient cã nu poate mânca ceea ce i-a interzis mama sa, desi uneori nu prea respectã acest lucru. „Când mã duc la bunici, ei îmi mai cumpãrã pizza. Îmi place foarte mult, iar mama nu-mi dã deloc acasã”, ne spune, pe un ton scãzut si putin complice, Rãzvan. Pentru el, urcatul unor scãri este o adevãratã muncã, deoarece oboseste imediat, iar la fotbal nu poate alerga mult, desi este sportul lui favorit. „Obosesc când alerg, de aceea nu pot face foarte multe ture de teren. Mama mi-a spus însã cã, dacã respect ceea ce îmi spune ea, nu voi mai avea probleme la alergat”, povesteste Rãzvan. Acesta este, foarte probabil, unul dintre copiii care, în viitor, vor reusi sã aibã o viatã normalã, datoritã pãrintilor care au reusit sã tinã în frâu boala.
90 kg la 15 ani
Copiii obezi care ajung la Spitalul de Pediatrie din Iasi depãsesc anual numãrul 100. Practic, la fiecare trei zile, un nou copil din Iasi ajunge la medici din cauza greutãtii prea mari. La doar 15 ani, Mihaela cântãreste 90 de kilograme. Pentru ea, zilele în care merge la scoalã sunt un chin. S-a obisnuit ca toti colegii de clasã sã o facã grasã, dar plânge de fiecare datã când se întâmplã acest lucru. Pãrintii ei nu au adus-o la timp la medic, nu i-au purtat de grijã, iar alimentatia ei este, chiar si acum, un fiasco total. Medicii au afirmat cã nu este singurul caz de acest gen, iar de-a lungul anilor la spital au ajuns si copii de câteva luni care cântãreau peste zece kilograme. „Primul lucru pe care trebuie sã-l înteleagã mamele este cã nu poti forta copilul sã mãnânce, dar nici sã-i dai tot ceea ce pofteste el. Trebuie sã existe un echilibru în alimentatie. Apetitul diferã de la un minor la altul, iar masa trebuie transformatã într-o joacã, pentru ca cel mic sã nu o perceapã drept un chin”, a declarat prof.dr. Marin Burlea, medic gastroenterolog în cadrul Spitalului de Pediatrie.
Sfaturi utile
Numãrul cazurilor de copii diagnosticati cu obezitate a crescut de la an la an, iar medicii spun cã un rol important l-au avut factorii alimentari de risc, prezenti în alimentatia tuturor copiilor. „Cina copioasã, mâncarea tip fast-food, bãuturile carbogazoase duc la obezitate. O altã cauzã este lipsa activitãtii fizice, a sedentarismului. Foarte multi copii petrec ziua în fata calculatorului sau la televizor si nu mai fac miscare pentru a arde caloriile. Si consumul de bãuturi rãcoritoare dulci, bogate în zaharuri, face ca unul din cinci copii sã ia în greutate. De asemenea, portiile pe care ei le primesc la masã au crescut în ultimii ani”, a declarat dr. Dana Anton, medic specialist gastroenterologie pediatricã din cadrul Spitalului „Sfânta Maria”. Potrivit acesteia, prevenirea trebuie sã înceapã încã din timpul sarcinii, prin educatia nutritionalã a gravidei. „Trebuie promovate alimentele naturale, iar dacã acest lucru nu este posibil, alimentatia artificialã trebuie sã continã suficiente proteine, dar nu hipercalorice. Preparatele trebuie sã fie bogate în acizi grasi esentiali, sã se evite glucidele cu index glicemic crescut. De asemenea, gustãrile între prânzuri trebuie evitate, iar copilul nu trebuie rãsplãtit cu dulciuri atunci când face o faptã bunã”, a adãugat dr. Anton.
Statistici îngrijorãtoare
Dacã în anul 2010 la Spitalul de Pediatrie s-au înregistrat 104 cazuri de obezitate la copii, în anul 2011 au fost 160, iar anul trecut în evidentã au fost luati 170 de copii. Practic, în numai doi ani, cazurile oficiale de obezitate infantilã au crescut cu aproape 70 la sutã. Medicii atentioneazã pãrintii cã obezitatea poate apãrea chiar si la sugari, ultimul caz de acest gen fiind înregistrat acum un an, când un copil de doar opt luni cântãrea 13 kilograme. „Am avut si un copil de nouã ani care avea 67 de kilograme, foarte mult pentru vârsta sa. Cazurile de sugari si prescolari care au probleme mari cu greutatea au devenit tot mai frecvente”, a precizat dr. Anton. Potrivit psihologilor, pãrintii trebuie sã aibã rãbdare cu copiii atunci când îi aseazã la masã, deoarece cei mai multi sunt mofturosi si cer un alt fel de mâncare decât cel care se serveste. „Astãzi, tot mai putini copii mãnâncã supe, legume si fructe, iar consumul alimentelor de tip fast-food a crescut enorm. Acestea contribuie la aparitia obezitãtii infantile. Responsabilitatea în formarea unui comportament adecvat minorilor le revine pãrintilor, ei fiind singurii care îi formeazã ca adulti”, a mentionat prof.dr. Marin Burlea. Potrivit acestuia, produsele mentionate mai sus nu trebuie excluse în totalitate din alimentatie, dar trebuie consumate cu moderatie, în cantitãti cât mai mici. „Obezitatea duce, de multe ori, la boli digestive grave, si chiar la boli cardiovasculare. Alimentatia unui copil trebuie sã continã urmãtoarele: proteine cu valoare biologicã ridicatã, precum carnea de pasãre, de vitã sau pestele, legume si fructe proaspete, cereale si fibre” a adãugat medicul Marin Burlea. El nu exclude însã dulciurile. „Acestea trebuie sã fie bazate însã pe polizaharide”, încheie el.
