Începând din iunie 2013, serviciul public comunitar local de evidentã a populatiei va emite cãrti de identitate prevãzute cu cip – asa-numitele cãrti de identitate biometrice.
Noile cãrti de identitate vor contine toate elementele de securitate deja implementate în documentele existente pe piatã (graficã si text vizibile în luminã UV, watermark, elemente de microprinting,embosaj si filigran cu fibre fluorescente), dar va fi prevãzut si cu un cip care va stoca datele scrise pe document în format electronic.
Introducerea cipului în documentele de identitate e un aspect extrem de controversat, în parte datoritã aspectelor religioase, în parte in cauza unor dubii cu privire la securizarea accesului la informatiile din cip.
Dupã documentatia remisã de Ministerul Afacerilor Interne, cipurile folosite pentru documentele de identitate sunt cele care se aflã deja în piatã de aproximativ 3 ani în pasapoartele electronice. Noile documente vor putea fi citite prin intermediul tehnologiei NFC, de la o distantã mai micã de 30 de centimetri, dar doar dupã ce se trece de autentificarea pasivã.
Principalele motive de îngrijorare ale viitorilor posesori de documente electronice sunt furtul de informatii, falsificarea datelor, urmãrirea posesorului în timp real, precum si accesul la datele biometrice stocate în cip
A. Furtul de informatii de la distantã
Documentul de identitate electronic poate fi citit de la o distantã de maximum 30 de centimetri folosind un cititor RFID obisnuit sau o aplicatie de telefon instalatã pe un smartphone care are integratã tehnologie NFC.
Cu toate acestea, datele de pe cip pot fi accesate doar dupã introducerea unei chei care e tipãritã în zona de jos a documentului (MRZ – machine-readable zone). Cu alte cuvinte, doar o persoanã care are acces fizic la document poate efectua o citire wireless. Nu pot fi scanate documente care se aflã în port-documente, în genti sau în alte locuri unde zona de jos a documentului nu e vizibilã.
B. Falsificarea datelor
Informatiile stocate pe cip sunt contrasemnate cu semnãtura digitalã a organismului emitent. Orice modificare adusã datelor deja stocate pe cip va distruge iremediabil semnãtura digitalã si va anula documentul. Pânã acum, nu a existat nici un caz în care documentele digitale sã fi fost contrafãcute si sã-si pãstreze valabilitatea.
C. Urmãrirea în timp real a posesorilor
Cipul RFID integrat în document e unul pasiv, deoarece nu are alimentare proprie cu energie. Acesta poate fi accesat doar atunci când documentul se aflã în imediata proximitate unui cititor de taguri RFID, cititor care va induce un câmp magnetic în cip si-i va oferi tensiunea de operare necesarã. Dat fiind faptul cã cipul se aflã, în mod normal, într-o stare de repaus, acesta nu poate emite semnal.
D. Accesul la datele biometrice
Din considerente ce tin de traditionalism si acceptare socialã, datele biometrice care se stocheazã pe cip în Europa sunt imaginea facialã si amprentele digitale.
Ambele trãsãturi biometrice sunt expuse în mod normal în public si nu constituie secret absolut (imaginea fetei unei persoane poate fi prelevatã prin fotografie de stradã, prin camere de supraveghere, camere de trafic etc), pe când amprentele pot fi lãsate voluntar pe orice suprafatã vine în contact cu degetele unei persoane. Tocmai din aceste considerente, imaginea irisului nu e prelevatã nicãieri în lume, cu exceptia unor documente din Statele Unite.
Care sunt avantajele unui document de identitate electronic?
În primul rând, cipurile sporesc gradul de securitate. Chiar dacã suprafata fizicã a documentului e contrafãcutã, identitatea realã a unei persoane va putea fi extrasã din cipul inclus. Amprentele codate în cip vor putea fi folosite pentru a verifica identitatea persoanei în cauzã cu precizie de 100%, în mod special atunci când o persoanã care seamãnã extrem de mult cu adevãratul posesor va încerca sã treacã drept acesta. Dat fiind faptul cã gemenii monozigoti pãstreazã aceleasi trãsãturi faciale si aceleasi proportii biometrice, amprenta stocatã pe suport va face identificarea acestora mult mai usoarã.
În al doilea rând, capacitatea de citire rapidã a datelor personale de pe cip va reduce foarte mult operatiunile zilnice (identificarea la ghiseul bãncii, cazarea la hotel, abonarea la servicii etc). Companiile civile NU au acces la amprentele digitale ale titularului, deoarece ele sunt codate într-o sectiune specialã a cipului.
Un alt scop al documentului de identitate electronic e simplificarea birocratiei prin includerea de certificate digitale eliberate în nume personal de autoritãtile desemnate. Aceste certificate digitale vor permite posesorului documentului sã completeze si sã trimitã în mod securizat formulare în relatia cu statul (plata impozitelor, de exemplu).
Text realizat de Bogdan Botezatu, Senior E-Threat Analyst la Bitdefender, la solicitarea capital.ro.
