Aeroportul Willy Brandt International, numit dupã liderul nemtilor pe vremea Rãzboiului Rece, ar fi trebuit sã fie inaugurat la finalul lui 2011, însã dupã alte patru termene anuntate, oficialii germani au declarat cã nici ultima tintã, octombrie 2013, nu se va respecta. Pentru a se scuti de alte situatii jenante, autoritãtile au refuzat sã anunte o nouã datã pentru inaugurare.
Saga noului aeroport din Berlin s-a transformat într-o glumã nationalã si o sursã de umilintã pentru o natie recunoscutã pentru seriozitate, scrie Associated Press (AP). Aeroportul Willy Brant este doar unul dintre cele mai mari si scumpe proiecte (inclusiv de infrastructurã) ce au fost compromise de cãtre autoritãtile germane prin cheltuieli exorbitante ce reies din aceste întârzieri.
Lista proiectelor nefinalizate este completatã cu o salã de concerte în Hamburg, tuneluri pentru trenuri în Munchen si Leipzig, o linie de metrou în Koln si o statie subteranã de tren în Stuttgart.
Presa germanã sanctioneazã autoritãtile
Fiascoul aeroportului din Berlin prezintã o imagine a incompetentei, scrie presa germanã care a întocmit o listã de nenumãrate probleme tehnice. Una dintre acestea face referire la faptul cã autoritãtile încã nu si-au dat seama cum sã stingã luminile aeroportului. Zeci de mii de becuri ilumineazã gigantul terminal principal si locuri de parcare neutilizabile. Cu alte cuvinte, consum imens de energie si bani. Se pare cã este rezultatul sistemului unui computer atât de sofisticat încât este aproape imposibil de operat.
Un alt exemplu de ineficientã crasã îl reprezintã cursa zilnicã efectuatã de un tren gol ce parcurge mai mult de opt kilometri – din oras cãtre aeroportul nefinalizat -, cu scopul de a împiedica noile sine ferate sã rugineascã. Între timp, sute de pomi abia plantati au fost tãiati pentru cã firma însãrcinatã cu împãdurirea zonei a adus un soi gresit de tei. Mai mult, unele scãri rulante trebuie reconstruite pentru cã sunt prea scurte, iar zeci de bucãti de gresie trebuie înlocuite pentru cã au fost sparte deja, chiar dacã niciun pasager al aeroportului nu a apucat încã sã calce pe ele.
La toate acestea se adaugã problema privind siguranta sistemului în caz de incendiu care, de altfel, a fost sursa amânãrii inaugurãrii acestui aeroport. Acest sistem de sigurantã numãrã 75.000 de extinctoare, însã computerul atentioneazã asupra faptului cã, în cazul unui incendiu, nu este foarte clar dacã va arunca destulã apã pentru a stinge focul. Iar sistemul de ventilatie subteranã, construit pentru a absorbi fumul, nu functioneazã. Si în acest caz, tehnologia stã în calea autoritãtilor, pentru cã este atât de avansatã încât tehnicienii nu-si pot da seama ce-i în neregulã cu acest sistem.
Criticii spun cã dificultãtile apãrute în administrarea tehnologiei atât de complexe sunt rezultatul unei munci neglijente, fãcutã pe grabã din cauza presiunii timpului. Evidentiind aceste probleme, se ajunge la o culturã a neseriozitãtii politice, iar expertii financiari au concluzionat cã multi politicieni vor proiecte impresionante pentru a-si asocia numele cu acestea. Pentru a demara astfel de proiecte calculeazã superficial costurile reale implicate în realizarea lor, tocmai pentru a obtine o aprobare rapidã din partea Parlamentului si altor comitete. Ulterior, acesti politicieni vin cu cerinte suplimentare care duc automat la majorarea costurilor. În cazul aeroportului din Berlin, a fost vorba de peste 300 de schimbãri cerute de politicieni, lucru care a creat o explozie de costuri si amânãri. Ca o ultimã modificare, autoritãtile si-au dorit sã extindã terminalul pentru a include si un mall.
Cazul celorlalte proiecte
Sala de concerte din Hamburg trebuia sã fie inauguratã în 2010. Însã aceasta este departe de a fi finalizatã, iar costurile lucrãrii sunt mai mult decât duble, ajungând, în prezent, la 575 de milioane de euro. Se pare cã inaugurarea va avea loc în 2016.
Constructia magistralei de metrou Nord-Sud din Koln a început în 2004. Dupã depãsirea bugetului alocat si un accident care a omorât douã persoane în 2009, oficialii au declarat cã este posibil ca întreaga linie de metrou sã nu fie functionalã pânã în 2019. Costurile de constructie au crescut de la 780 de milioane de euro la 1,08 miliarde de euro.
În Leipzig, tunelul pentru trenurile care circulã cu regularitate trebuia inaugurat în 2009. Cosntructia nu este finalizatã încã, iar bugetul proiectului a crescut de la 572 de milioane de euro la 960 de milioane de euro.
Dintre toate aceste proiecte amânate, aeroportul din Berlin este cea mai mare patã de rusine a Germaniei, scrie AP.
capital.ro
