Liberalizarea sectorului energetic va creste concurenta, va îmbunãtãti serviciile si va dirija sub-ventiile cãtre cei care au cu adevãrat nevoie de ele. Deocamdatã, o simtim mai mult în valoarea facturilor
Manifestatii violente, oameni care îsi dau foc în mijlocul multimilor de protestatari, companii de electricitate sanctionate sever si, în cele din urmã, demisia guvernului. S-a întâmplat recent la sud de Dunãre si, desi evenimentele s-au petrecut pe fondul sãrãciei si coruptiei generalizate, factorul declansator a fost cresterea semnificativã a facturilor la energie.
Si în România facturile la electricitate pentru consumatorii casnici au ajuns sã fie în prezent mai mari cu o treime fatã de în urmã cu un an, cele de gaze au crescut si ele cu câteva procente, iar pretul gigacaloriei s-a mãrit în multe orase. Însã asta a dus cel mult la proteste pe Facebook. Ceea ce ar putea fi un semn cã scumpirile ce vor veni cel mai probabil în anii urmãtori, odatã cu liberalizarea pietelor de electricitate si gaze naturale, vor fi acceptate mai usor decât la vecinii nostri bulgari. Mai ales pentru cã, teoretic, ele vor fi însotite si de o crestere a calitãtii serviciilor.
Un argument în favoarea acestei ipoteze este cã liberalizarea pietei de electricitate pentru consumatorii industriali a avut deja loc si, cred expertii, are efecte pozitive: preturile sunt variabile si negociabile si ceva mai mici decât media UE (pentru cã piata localã este ceva mai concurentialã decât a altor state europene). „Pentru consumatorii casnici, liberalizarea nu va aduce cresteri semnificative de pret. Majorãrile din ultimele luni nu sunt cauzate de liberalizare, ci de unele cresteri ale tarifelor de transport si distributie – care au fost amânate pânã dupã alegeri – si de introducerea în facturi a unor costuri legate de cogenerare si de energia verde”, explicã Otilia Nutu, specialist în piata de energie al Expert Forum.
Mai exact, dupã cum a decis Autoritatea Nationalã pentru Reglementare în Energie (ANRE) la finele lui 2012, tariful mediu pentru serviciul de transport practicat de Transelectrica a crescut cu 12,7%, tariful pentru serviciul de sistem s-a majorat cu 6,8%, iar tariful pentru serviciile prestate de operatorul comercial participantilor la piata angro de energie electricã a crescut cu 23,3%. De asemenea, tarifele de distributie au crescut, în medie, cu 5%-7%.
Cogenerarea, furt cu acte?
În acelasi timp, la facturile de electricitate au fost adãugate certificatele verzi (potrivit unei legi din iulie 2012, valoarea acestora se va factura si evidentia separat pe facturã fatã de tarifele/preturile pentru energia electricã, pentru toate categoriile de clienti) si contributiile pentru cogenerare. Aceastea din urmã reprezintã, potrivit ANRE, „sume care sunt colectate si sunt destinate protejãrii mediului, fiind directionate spre investitiile în unitãtile de productie a energiei electrice si termice care consumã mai putine materii prime si polueazã mai putin”. Cele douã noi componente ale facturii de electricitate au ajuns, în unele situatii, sã reprezinte 20% din pretul total plãtit de consumatorii finali.
Potrivit unei recente anchete realizate de Evenimentul zilei, o bunã parte din banii încasati pentru cogenerare ajung în conturile unor companii energetice de stat, ajutându-le de fapt sã supravietuiascã. Sumele sunt distribuite de ANRE în functie de o formulã de calcul care a fãcut ca, în unele situatii, bonusul de cogenerare sã fie de douã ori mai mare decât valoarea investitiilor pe care ar fi trebuit sã le sprijine.
Investitii controversate
Discutii au stârnit si investitiile în modernizare din sectorul distributiei de electricitate. „Liberalizarea pietei de energie are si costuri, si beneficii. În prezent, preturile reglementate sunt tinute artifical jos, asa cã ele vor creste, ceea ce, desigur, nu va fi foarte plãcut pentru consumatorul final. Pe de altã parte, preturile mici din prezent nu le permit firmelor sã facã investitii, iar în lipsa acestora am putea avea, în cîtiva ani, probleme majore în sistemul energetic, de la productie pânã la distributie”, explicã Otilia Nutu.
Potrivit unui raport din 2011 al Curtii de Conturi, existã semne de întrebare în ceea ce priveste îndeplinirea angajamentelor de investitii asumate de Enel, CEZ România si E.ON prin contractele de cumpãrare a cinci din cele opt sucursale ale societãtii de distributie Electrica. Astfel, acestea ar fi trebuit sã utilizeze 674 de milioane de euro, „reprezentând pretul actiunilor nou emise, în scopul finantãrii activitãtii de modernizare, retehnologizare, întretinere, dezvoltare si de protectie a mediului (…) conform planului de afaceri”. De fapt, a descoperit Curtea de Conturi, investitiile au fost finantate din surse proprii ale companiilor (în multe cazuri din încasãrile curente).
Ca urmare a concluziilor raportului, Electrica a dat în judecatã, la Curtea Internationalã pentru Arbitraj de la Paris, cei trei cumpãrãtori, cerându-le, în baza unei caluze din contractul de privatizare, penalitãti reprezentând 50% din contravaloarea actiunilor nou emise (respectiv peste 300 de milioane de euro).
Luca D’Agnese, country manager Enel România, spune cã numai în 2012 compania sa a investit peste 100 de milioane de euro în modernizarea sau constructia a circa 1.500 de kilometri de retea si peste 800 de posturi de transformare. „Pentru perioada 2013-2017, avem programate în România investitii de peste 540 de milioane de euro, incluzând taxe de conectare, în reteaua de distributie, îmbunãtãtirea serviciilor pentru consumatorii finali si alinierea la standardele de mediu”, a precizat acesta.
Investitiile Enel se simt deja în cea ce priveste calitatea serviciilor pentru consumatorii din Muntenia, Dobrogea si Banat, aratã D’Agnese. „Durata medie a întreruperilor furnizãrii de electricitate a scãzut cu 48%, de la aproape zece ore pe an în 2010 la putin peste cinci ore pe an în 2012. De asemenea, frecventa medie a întreruperilor anuale s-a redus cu 30%, de la 7,4 în 2010 la 5,3 în 2012”, a dezvãluit el. Niveluri asemãnãtoare se înregistrau în sudul Italiei în a doua jumãtate a anilor ’90, dar, dupã investitii sustinute, în prezent durata medie a întreruperilor în furnizare a ajuns la mai putin de o orã pe an.
În cazul celor doi distribuitori de gaze naturale, situatia investitiilor este mult mai clarã. Potrvit GDF Suez România, „obligatiile aferente contractului de privatizare a Distrigaz Sud au fost îndeplinite în totalitate de cãtre companie. Investitiile realizate sunt net superioare angajamentelor asumate prin contractul de privatizare.” Reprezentantii distribuitorului de gaze din sudul tãrii au dezvãluit cã au alocat pentru 2013 un buget de 41 milioane de euro pentru reabilitarea si modernizarea retelei de distributie.
Încãlzire la pret dublu
Însã pentru consumatorul final factura la gaze este cea care conteazã cel mai mult, iar aceasta va fi din ce în ce mai greu de suportat. Astfel, potrivit calendarului de liberalizare, preturile gazelor urmeazã sã creascã, pânã în 2018, cu peste 90% fatã de pretul actual. „Problema este cã nici la actualele preturi consumatorii sãraci nu au acces la încãlzirea cu gaze naturale, care este prea scumpã pentru ei. Asa cã va trebui gânditã o schemã de ajutor de stat prin care acestia sã fie subventionati”, spune Otilia Nutu, care crede cã în situatia actualã, cu preturi reglementate, cele mai mari subventii se duc exact spre cei care consumã mai mult si, deci, si-ar permite si un pret nesponsorizat.
„Practic, asistãm la o risipã de resurse publice, care în loc sã meargã spre cei care au cu adevãrat nevoie, sunt dirijate spre consumatorii casnici cu situatie financiarã bunã si mai ales spre consumatorii industriali”, considerã aceasta.
Este greu de spus acum dacã autoritãtile vor reusi sã punã la punct niste scheme de subventionare eficiente pentru consumatorii vulnerabili sau vor miza pe adaptarea naturalã a acestora la cresterea gradualã a costurilor. Ceea ce este sigur este cã, în urmãtorii ani, pretul energiei va deveni un subiect din ce în ce mai sensibil în România. Atât de sensibil încât nu este deloc exclus sã cântãreascã foarte greu în viitoarele confruntãri electorale.
33% cu atât a crescut valoarea facturilor pentru consumul de energie electricã emise în primele luni ale lui 2013 comparativ cu cele din urmã cu un an .
capital.ro
