Situaţia incredibilă de la CET I, care a ajuns ca urmare a insolvenţei să fie vândută de administratorul judiciar la fier vechi cu tot cu utilaje absolut funcţionale, continuă cu episoade care de care mai aberante. „Ziarul de Iaşi“ a mai descoperit că societatea de insolvenţă a lui Corneliu Mititelu cere, mai nou, despăgubiri năucitoare de la Primărie: 400 de milioane de lei noi. Este o sumă uriaşă, cât toate proiectele UE în baza cărora se lucrează acum în tot oraşul: zeci de străzi şi bulevarde, pasarela Dacia – Păcurari, tunelul Fundaţie, Ciricul etc. Ce s-ar întâmpla dacă Primăria pierde procesul este de neimaginat pentru ieşeni. O altă bombă: câştigătoarea licitaţiei de fier vechi, o firmă de apartament din Bucureşti, fără activitate, fără profit şi cu un angajat, a fost reprezentată la „lovitura“ dată la Iaşi de un condamnat la 7 ani de puşcărie pentru spălare de bani. O altă bizarerie: în acţionariatul acestei firme a intrat zilele trecute un pensionar din Ciurea, care a devenit şi administrator unic. La licitaţia care ar putea lăsa oraşul fără CET, municipalitatea nu a avut nici măcar un reprezentant. După aceste jonglerii uluitoare făcute de lichidatorul Corneliu Mititelu, avocaţii Primăriei încearcă din răsputeri să recupereze ce se mai poate.
Situaţia absolut incredibilă de la CET gestionată de lichidatorul societăţii, unde tot fierul centralei a fost vândut unei dubioase firme de apartament, a căpătat o nouă dimensiune, una şi mai absurdă. Societatea anonimă Shine Concept, cea care a cumpărat prin licitaţie fierul din turbinele şi cazanele funcţionale de la CET I Tudor, a obţinut printr-o decizie judecătorească executarea silită a societăţii de termoficare. Acţiunea firmei din Bucureşti nu s-a oprit aici. Pentru a ridica fierul din centrală, care îi revine conform actelor, firma din Bucureşti a solicitat în instanţă autorizaţie de a intra cu forţa în curtea societăţii. Capac peste toate, în procesul în care Primăria vrea să preia în proprietate centralele şi instalaţiile termice, administratorul judiciar al CET, firmă aflată în insovenţă, a intervenit şi a cerut despăgubiri de peste 400 de milioane de lei. Este o sumă de aproape 100 de milioane de euro, aproape cât toate proiectele europene în baza cărora Iaşul este acum un oraş-şantier.
Primăria nu a avut nici un reprezentant la licitaţie
Primăria pre astfel tot mai aproape să rămână fără nicio instalaţie care asigură apa caldă şi căldura ieşenilor abonaţi la sistemul centralizat. Cu excepţia terenului şi a clădirii în care funcţionează centrala de pe Calea Chişinăului, fierul din turbine, cazane şi instalaţii ar putea ajunge destul de repede la o firmă de apartament, cu un singur angajat, fără profit şi fără activitate. Conform actelor prezentate la dosarul în care municipalitatea vrea să obţină proprietatea centralelor, Primăria pare că nu a avut niciun control asupra vânzării prin licitaţie a fierului vechi de la CET I. Procedura a fost organizată în toamna anului trecut de Management Reorganizare Lichidare Iaşi. Comisia de licitaţie a fost formată exclusiv din practicieni în insolvenţă: Corneliu Mititelu – ca preşedinte de comisie, Adelina Cibotaru – ca secretar, şi Oana Corneanu – membru ai comisiei.
Reprezentanţii Primăriei nu au fost prezenţi nici ca simpli participanţi la licitaţie. Şedinţa a mai fost totuşi asistată de foşti salariaţi de la CET, Virgil Iordache şi Iulian Luchian, precum şi avocata unor disponibilizaţi, Mădălina Ursăchianu. Fişa cu bunurile scoase la licitaţie a fost anexată documentaţiei, iar cap de listă erau cele trei turbine de la CET I, două cazane abur, două cazane apă, precum şi un tabel de câteva pagini cu ţevi, rulmenţi, transformatoare, motoare, conducte de înaltă presiune, şuruburi, piuliţe, autoturisme din 1997, autospeciale sau tractoare. Toate acestea au însumat 8,6 milioane kilograme de fier, care au ajuns direct la Shine Concept din Bucureşti, una din cele patru societăţi care s-au prezentat la procedură.
Mandatarul, un condamnat
Firma bucureşteană a fost reprezentată printr-un mandatar, acesta licitând până când şi-a eliminat toţi concurenţii şi a obţinut contractul. Mandatarul firmei bucureştene este un anume George Septimiu Carp, din Iaşi. Coincidenţă sau nu, acelaşi bărbat a fost condamnat la sfârşitul lunii februarie la şapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. George Septimiu Carp era administratorul societăţilor Papirus Trade şi Lerner Group, şi, împreună cu alţi doi administratori, a fost acuzat că a derulat acţiuni comerciale ilicite prin care au adus un prejudiciu de peste 11 milioane de euro. Totodată, interesant este că firma Shine Concept a câştigat un nou asociat, imediat ce Primăria a început să facă presiuni pentru ca fierul de la CET să nu fie vândut de aceasta, pe motiv că nu ar fi în proprietatea CET, ci a Primăriei. Astfel, Dumitru Petrea, un pensionar de 68 de ani din comuna Ciurea, a devenit asociat cu acte în regulă la această firmă în luna februarie, deţinând 5% beneficii, devenind însă şi administrator unic. George Septimiu Carp este oricum cel care a licitat tot fierul scos la licitaţie de administratorul judiciar, oferind un preţ de 2,5 lei pe kilogram, la fel cât firma Colect Metal din Iaşi, societatea cu vechime în recuperarea materialelor reciclabile, având 68 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri de 24,6 milioane de lei. Departajarea dintre cele două s-a făcut într-un mod care ridică alte semne de întrebare. „Luând în considerare preţul egal oferit şi ordinea ofertanţilor înscrişi la licitaţie (Shine Concept ora 10, Colect Metal, ora 11), comisia decide: adjudecă materialul recuperabil al proprietarului debitor CET în favoarea Shine Concept“, a consemnat comisia de licitaţie.
Cum a aflat Primăria
Abia la două luni de la licitaţie, adică în decembrie 2012, Primăria şi-a dat seama că la licitaţie au fost vândute şi turbinele, care sunt funcţionale, şi a reacţionat. Municipalitatea s-a adresat firmei din Bucureşti printr-o adresă oficială, prin care i-a cerut să stopeze orice acţiune de înstrăinare a bunurilor de la CET. Situaţia absolut incredibilă a ieşit la iveală în februarie, atunci când Shine Concept a intervenit în procesul pe care Primăria l-a deschis pentru preluarea în proprietate a bunurilor de la CET I şi CET II. Avocatul firmei a făcut luna trecută o cerere de intervenţie la dosar, prin care a cerut suspendarea acţiunii Primăriei pe motiv că „reclamantul a pierdut dreptul de proprietate asupra bunurilor. Invocăm un drept propriu de proprietate asupra acestor bunuri“, au spus aceştia în cerere.
Mai mult, avocatul a declarat încă de atunci că va apela la instanţă pentru a-şi recupera fierul cumpărat la licitaţie. „Primăria şi CET ne împiedică să le ridicăm din ianuarie. Li s-a schimbat optica. Le vom lua pe calea legală, prin justiţie“, a declarat acum o lună Adrian Simion, avocatul societăţii Shine Concept SRL. Ameninţările au luat forma unei acţiuni dure în instanţă. Firma Shine Concept a obţinut săptămâna trecută de la Judecătoria Iaşi încuviinţarea executării silite pentru a pune în executare rezultatul licitaţiei. Firma de apartament nu s-a oprit aici şi a cerut la aceeaşi instanţă autorizare pentru a intra în clădirea CET I pentru a-şi ridica bunurile pe care le-a cumpărat prin licitaţie.
Oficialii Primăriei nu s-au arătat intimidaţi de faptul că pot rămâne fără turbinele şi cazanele de la centrala din Tudor. Viceprimarul Mihai Chirica a declarat pentru „Ziarul de Iaşi“ că turbinele şi cazanele de la CET I nu pot fi ridicate de firma bucureşteană deoarece municipalitatea a contestat procesul verbal de adjudecare a câştigătorului licitaţiei. „La şedinţa din comitetul creditorilor în care pe ordinea de zi administratorul judiciar solicită valorificarea unor deşeuri ale CET-ului, consiliul creditorilor spune: suntem de acord cu valorificarea deşeurilor cu excepţia, şi scrie negru pe alb, acelor bunuri care fac obiectul procesului în care municipiul Iaşi revendică bunurile. În mai 2012 s-a comunicat administratorului judiciar că bunurile fac obiectul procesului deschis de Primărie. Ei au scos la vânzare o listă cu bunurile respective în condiţiile în care lista nu a fost prezentată în consiliul creditorilor. Prin urmare, pentru noi, vânzarea acelor bunuri este ilegală, pentru că nu ţine cont de comitetul creditorilor. Primăria a făcut acţiune de anulare a procesului verbal împreună cu o societate comercială, iar noi suntem parte ca să anulăm procesul verbal, pentru că sunt bunuri care nu trebuiau vândute“, a declarat viceprimarul Chirica. Municipalitatea s-a îndreptat şi împotriva administratorului judiciar, care este considerat vinovat pentru vânzarea turbinelor şi cazanelor fără acceptul creditorilor. „Am trimis adresă către administratorul judiciar, am cerut şi revocarea administratorului judiciar pentru nerespectarea unei decizii a comitetului creditorilor. Şi cel mai probabil vom ajunge la plângere penală“, a mai spus viceprimarul.
–––
Procesul care ar putea rezolva totul
Procesul în care Primăria îşi revendică proprietatea celor două centrale, iar Shine Concept, tot fierul din centrala din Tudor, a luat o nouă turnură. După ce societatea CET a intrat în insolvenţă, Management Reorganizare Lichidare Iaşi a intervenit în proces în iunie 2012 şi a cerut instanţei să oblige municipalitatea la plata a peste 410 milioane de lei. Suma, una de-a dreptul uriaşă, ar reprezenta contravaloarea bunurilor revendicate de Primărie, la care se adaugă daune, precum şi contravaloarea reparaţiilor şi investiţiilor făcute de CET în instalaţii în perioada 2003-2010. „Cum bunurile au fost incluse ca aport la capitalul social al CET de însăşi reclamanta, în situaţia în care acţiunea în revendicare formulată de reclamanta ar fi admisă, Municipiul Iaşi în calitate de acţionar care a adus ca aport aceste bunuri este ţinut să despăgubească societatea cu suma reprezentând contravaloarea bunurilor care au fost aduse ca aport la capitatul social“, au menţionat reprezentanţii adminstratorului judiciar în cerere. Municipalitatea a contestat în instanţă atât valoarea revendicată, cât şi cererea în sine. „Instanţa urmează să reţină că Municipiul Iaşi nu este responsabil de faptul că CET, deşi nu i s-a acordat acest drept în mod expres, a procedat la introducerea în capitalul social al bunurilor revendicate“, a explicat Primăria în instanţă. Administratorul judiciar Corneliu Mititelu nu a putut fi contactat telefonic.
