Lunar plătim pe factura la electricitate o taxă cu nume straniu: taxa de cogenerare. Acești bani, care ar trebui să facă din România o țară competitivă energetic,„răsplătesc” cu vârf și îndesat companii de stat din energie, ajutându-le să supraviețuiască
În contul acestei „taxe de cogenerare” abonații la rețeaua de electricitate plătesc, prin intermediul facturilor lunare, câțiva lei sau zeci de lei, în funcție de valoarea facturii. Nota de plată crește uneori și cu 5-10% din cauza acestei taxe, bani care se adaugă scumpirii energiei din ultimul timp. Per total, în 2012 am achitat cu toții nu mai puțin de un miliard de lei în contul cogenerării, altfel spus, fiecare român a contribuit cu circa 45 de lei.
Ce este „cogenerarea”
Companiile care produc energie în cogenerare realizează în același timp energie electrică și termică. Schema de sprijin susținută din cotizațiile lunare ale românilor la factura de electricitate ar trebui să meargă către aceste companii și să susțină lucrările lor de „înaltă eficiență”. În ultimii doi ani lucrurile nu au stat însă deloc așa. Statul a îndreptat fondurile spre companii publice, de regulă, care realizează doar investiții uzuale, și pe care „fondurile salvatoare” mai degrabă le-au ajutat să supraviețuiască, spun specialiștii.
Ajutate de banii strânși de la români, companiile oferă energie termică la prețuri mici, care permit primăriilor, ce dețin aceste companii, să acorde subvențiile la căldură, făcându-și capital electoral. De cele mai multe ori, banii nici nu ajung la cei care au cu adevărat nevoie de subvenții. Iar România rămâne o țară ineficientă energetic.
Bonusuri de două ori mai mari!
Banii de pe facturile la electricitate sunt colectați lunar de Transelectrica și, tot lunar, sunt împărțiți de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) către beneficiari. În ultimii doi ani, ANRE a stabilit o formulă de calcul foarte generoasă: în multe cazuri, bonusul a ajuns să acopere chiar și de aproape două ori valoarea investițiilor pe care ar trebui să le încurajeze, potrivit informațiilor strânse de EVZ.
Studiu de Caz: CET Govora și RAAN
De exemplu, CET Govora a fost în ultimii doi pe locul doi în topul beneficiarilor schemei de sprijin. În perioada 2011 – 2012 compania a derulat patru proiecte de eficientizare energetică cu o valoare cumulată de 87 milioane de lei. Suma cheltuită efectiv este însă mai mică, ținând cont că între aceste proiecte se regăsesc și unele care au început înainte de 2011 și se întind până în 2013 – 2014. În schimb, bonusul de cogenerare oferit de ANRE a fost în valoare de 109,15 milioane de lei (51 de milioane în 2011 și 58 de milioane în 2012), potrivit informațiilor CET Govora. Statul a acordat așadar un sprijin cu 25% mai mare decât valoarea investițiilor.
Aceeași situație o avem în cazul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, care a realizat în 2011 – 2012 investiții de circa 49 de milioane de lei, primind un bonus, doar pentru 2011, de 46 milioane de lei. Compania nu a comunicat EVZ valoarea bonusului din 2012, dar știm că s-a aflat între primii cinci beneficiari, ceea ce înseamnă că suma poate fi foarte apropiată de aceea din 2011. Prin urmare, avem de-a face cu un bonus de aproape două ori mai mare decât valoarea investiției.
Compensarea cu vârf și îndesat a investițiilor realizate a permis companiilor să facă din această schemă de ajutor și o sursă pentru acoperirea altor cheltuieli, care ies cu mult din sfera „investițiilor de înaltă eficiență”. CET Govora, de exemplu, a folosit banii primiți lunar prin schema de sprijin pentru „achiziționarea cărbunelui și efectuarea reparațiilor la instalații și echipamente”, sau pentru „depozitarea ecologică a cenușii din cărbune”. Schema de sprijin pentru investiții de „înaltă eficiență” a devenit așadar un mecanism care ajută aceste companii să subziste.
Lista beneficiarilor acestui bonus oferit de stat a fost condusă an de an de Electrocentrale București, care nu a dorit însă să dea informații EVZ cu privire la cheltuirea fondurilor.
Ajutor pe timp de vară
Specialiștii spun că schema de eficientizare ajută de fapt la menținerea în viață a companiilor „CET-urile înregistrează mai mult venituri pe timp de iarnă, când consumul de energie termică este mare. A fost concepută o schemă care să le ajute și restul anului, când veniturile lor sunt mai mici”, a spus pentru EVZ un oficial al Transelectrica.
Cum justifică ANRE
Chiar și autorităților, le vine greu să justifice supracompensarea acordată companiilor din energie. La întrebarea dacă este normal ca bonusul oferit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei să depășească cu mult nivelul investițiilor realizate de companii, reprezentanții ANRE ne-au răspuns că banii acordați din eroare pot fi luați înapoi.
„Începând cu 2014, ANRE realizează anual, la nivelul fiecărui beneficiar de bonus, dacă ajutorul acordat a condus la supracompensare (dacă din bilanțul cheltuieli/venituri aferent producției în cogenerare rezultă o rată a rentabilității în valori reale, inainte de impozitare mai mare de 9%), producătorul având obligația returnării cuantumului supracompensării determinate de ANRE”, au spus aceștia. Nu se știe de unde ar putea da înapoi sumele aceste companii care au nevoie de bani nu doar pentru investiții, ci și pentru acoperirea nevoilor curente.
Deturnare de fonduri
„În realitate, avem de-a face cu o deturnare de fonduri. În primul rând, la nivel european bonusul este acordat doar pentru energia produsă prin investițiile de înaltă eficiență. Or, companiile de stat de la noi primesc banii pentru investiții și reparații de orice fel. Ce realizăm prin investiții de înaltă eficiență este infim. Elcen, cel puțin, lucrează cu utilaje învechite, de 30-50 de ani”, a spus pentru EVZ Jean Constatinescu (foto), fost președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.
În opinia sa, autoritățile folosesc schema de sprijin pentru a le permite să pună pe piață energie termică la un preț de două ori mai mic, făcând concurență neloială celor care produc în regim de înaltă eficiență. „Nu mai vorbesc de bonsuri sau alte beneficii pe care le primesc șefii acestor companii”, spune Constantinescu.
Potrivit acestuia, ANRE ar fi deturnat sensul inițial al taxei, așa cum există acesta în reglementările europene și oferă de fapt o subvenție companiilor de stat, suportându-le majoritatea costurilor, și nu doar pe cele cu investițiile.
Altfel spus, românii plătesc prin factura la electricitate (unde există taxa de cogenerare), subvenția pe care primăriile se laudă că o acordă an de an locatarilor pentru energia termică, construindu-și astfel capital electoral. Însă, atrage atenția fostul președinte ANRE, fondurile nu se îndreaptă spre păturile sociale cele mai defavorizate.
De exemplu, populația rurală, care reprezintă aproape jumătate din total, nu beneficiază de energie termică în sistem centralizat, deci nici de aceste subvenții și rămâne doar contributoare netă, prin factura la electricitate.
Dar mai, ales, prin neacordarea bonusului doar pentru lucrări de înaltă eficiență se întârzie modernizarea rețelei energetice a țării. De ani buni, în ciuda sumelor imense care merg spre producătorii de energie, România se află pe o poziție codașă în privința eficienței energetice. Faptul că producem energie termică ieftină este o iluzie. În realitate, ne autosubvenționăm printr-o schemă pusă la cale de autorități.
EVZ.ro
