Înainte, moldovenii otrăveau fântânile în calea dusmanilor, acum beau ei din ele.
Desi anul trecut tara noastraa înregistrat o ameliorare a situatiei în ceea ce priveste accesul oamenilor la sisteme îmbunătătite de apapotabilă, Ziua Mondialaa Apei, din 22 martie, ne aduce aminte caîn R. Moldova înca65 la sutadin populatia mediului rural consumă, totusi, apadin fântâni, care, în proportie de 80 la sută, contine nitrati, compusi ce conduc la afectarea sistemului imunitar si la afectiuni digestive, în special boli cronice de ficat, sustin specialistii.
Dacaacum opt ani, jumătate din populatia R. Moldova utiliza apacare nu corespundea cerintelor sanitare, în scopuri potabile, începând din 2012, ponderea populatiei care are acces la sisteme îmbunătătite de apapotabilă, adicaun sistem de apeduct, un izvor protejat, o sondaartezianasau o fântânaprotejată, a fost de 62 la sută. „Avem un progres vizibil si, dacava continua în acelasi ritm, înseamnacă, la finele lui 2015, realizăm Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, care pentru R. Moldova prevede ca 68 la sutadin populatie saaibaacces la sisteme îmbunătătite de apapotabilă”, a spus Ion Salaru, prim-vicedirectorul Centrului National de Sănătate Publica(CNSP). Drept urmare, progresul înregistrat în ultimii ani a fost preponderent în zona rurală, si nu în cea urbană, unde, mai mult sau mai putin, 94 la sutadin populatie se alimenteazadin sisteme îmbunătătite si doar în anumite orăsele oamenii consumaapadin fântâni, argumenteazaspecialistii.
„Din 2005 pânaîn prezent a crescut accesul la sistemele îmbunătătite de apapotabilacu circa 15 la sutaîn mediul rural si, totodată, în ultimii ani a scăzut poluarea microbianaa apei din toate tipurile de apeducte, în spatiul rural fiind o scădere vizibilade la 16 la 12 la sutadin probele investigate”, sustine prim-vicedirectorul CNSP.
În pofida acestor cifre îmbucurătoare, 65 la sutadin populatia mediului rural consumaapadin fântâni, fie din motiv canu au altaalternativă, fie o consumadin principiu, desi au alternativa de a se conecta la apeduct. Mai mult, reprezentantii Centrului de Sănătate Publicaatrag atentia că, pretutindeni pe teritoriul tării, apa din fântâni nu este conformaexigentelor sanitare. „Totusi nu în toate satele din taraavem apacare nu este conformanormelor. Spre exemplu, dacavorbim de apele de profunzime (adâncimi mai mari de 35 de metri), atunci înregistrăm o situatie mai bunaîn zona de nord, bazinul râului Nistru si zona de sud, raionul Cahul, unde avem apasubteranaconformanormelor sanitare. De altfel, în zona de centru si partial în cea de sud existaprobleme cu continutul de fluor, hidrogen sulfurat s.a.”, a precizat Ion Salaru.
RM, printre primele tări din Europa care au introdus vaccinul contra infectiei rotavirale
Totusi, expertii sustin caîn ultimii ani nu au înregistrat intoxicatii acute cu nitrati, ci intoxicatii cronice. „Mai mult, pe lângaafectiuni ale sistemului imunitar si digestiv, nitratii (compusi ai azotului) actioneazanegativ si asupra sănătătii copiilor, întrucât creste frecventa malformatiilor congenitale, în special în mediul rural. De asemenea, existao problemacu continutul de fluor, deoarece, în prezent, 17 la sutadin elevi au fluorozadentara(îngălbenirea dintilor), provocatade apa necalitativape care o consumă”, este de părere prim-vicedirectorul CNSP.
De altfel, începând cu 1 iulie 2012, a fost introdusaimunizarea copiilor contra infectiei rotavirale, infectie care se transmite prin apă, Moldova fiind astfel printre primele zece tări din Europa care au introdus acest sistem de imunizare.
De cealaltaparte, Ivan Cuceinic, seful Directiei managementul resurselor de apadin cadrul Agentiei „Apele Moldovei”, a mentionat că, desi anul trecut a fost un an secetos si majoritatea acumulărilor de apaau fost secate, iar nivelul de apaîn lacurile de pe râul Prut si Nistru a fost micsorat esential, precipitatiile de la sfârsitul iernii – începutul primăverii au îmbunătătit situatia pe care am avut-o la începutul anului în ceea ce priveste resursele acvatice. „De altfel, nivelul de apaîn lacul de acumulare Costesti a crescut cu 2,5 metri si presupune caanul acesta vom fi asigurati cu apă, inclusiv pentru alimentarea potabilă, iar calitatea apelor în râul Prut si Nistru corespunde cerintelor de calitate ale apei”, a spus Ivan Cuceinic.
Din nefericire, însă, apa din râul Bâc rămâne la fel de poluatadin motiv cadebitul care poate fi asigurat e din lacul de acumulare Ghidighici, dar apele reziduale continuasase acumuleze si mai mult. „Problema mai rezidasi în faptul calegislatia privind protectia apei nu se respectade către agentii economici”, a precizat seful Directiei managementul resurselor de apadin cadrul Agentiei „Apele Moldovei”.
În acelasi timp, academicienii din cadrul Academiei de Stiinte din Moldova (ASM) atrag atentia asupra faptului casistemele de purificare se exploateazamai bine de 25-30 ani făraa fi reconstruite si nu corespund cerintelor actuale nici în privinta tehnologiilor de tratare. „În orasele de pe Nistru si Prut nu functioneazaîn regim normal nicio statiune de tratare, iar din cauza functionării ineficiente a statiilor de purificare a apelor uzate, cantitatea poluantilor se mentine peste limita admisade autoritatea de mediu”, remarcaGheorghe Duca, presedintele ASM.
Resursele acvatice ale RM:
– 3621 de râuri si râulete cu lungimea totalade circa 16 mii km;
– circa 4117 lacuri naturale si bazine artificiale;
– ape subterane cu peste sapte mii de fântâni arteziene;
– circa 166 mii de fântâni cu alimentare din apele freatice.
Resursele acvatice de suprafata- cca 13,2 mlrd. metri cubi.
Rezerva de ape subterane – cca 2,8 mlrd. metri cubi.
