Tot mai mulţi elevi se iau la bătaie în clase sau în curtea şcolii, cu toate că profesorii şi poliţiştii de proximitate sunt atenţi la fiecare mişcare a minorilor pentru a preveni incidentele. Oamenii legii spun că violenţa în şcoli prezintă un trend ascendent în anul şcolar 2012 – 2013.
Numai în semestrul I al acestui an şcolar s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor de furt, loviri sau alte violenţe cu 13,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului şcolar precedent. Totuşi, 85% dintre evenimente au avut loc în curtea şcolii sau în clase şi doar 15% în zona adiacentă unităţilor de învăţământ, au precizat pentru AGERPRES reprezentanţi ai Direcţiei de Ordine Publică din cadrul Poliţiei Române.
„De securitatea din interiorul şcolilor se ocupă conducerea unităţilor de învăţământ, iar noi avem datoria de a asigura securitatea în afara şcolii, în proximitate. Noi venim în sprijinul cadrelor didactice pentru a stopa astfel de incidente prin tot felul de activităţi pe care ne-am propus să le întreprindem împreună cu unităţile de învăţământ. În baza protocoalelor de colaborare cu inspectoratele şcolare noi putem interveni ori de câte ori ni se solicită sprijinul”, a declarat pentru AGERPRES George Popa, ofiţer coordonare proximitate din cadrul Direcţiei de Ordine Publică.
Creşteri ale incidentelor care au loc în incinta şcolilor au fost înregistrare şi în primele luni ale acestui an.
„În primele două luni ale anului 2013, la începutul semestrului al doilea, avem o creştere sesizată în incinta şi zona adiacentă şcolilor de învăţământ preuniversitar cu 10,63% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În funcţie de locul comiterii faptelor penale s-au înregistrat creşteri ale infracţiunilor săvârşite în incinta unităţilor de învăţământ cu 12,74% şi scăderi ale celor din zona adiacentă cu 6,25%”, a spus George Popa.
El a afirmat că majoritatea incidentelor care au loc în şcoli se încadrează la infracţiunea de furt, dar şi loviri sau alte violenţe. Puţine sunt cazurile extreme precum înjunghierile, aşa cum au fost evenimentele izolate de la Târgovişte sau la Craiova.
„Majoritatea faptelor înregistrate sunt de furt, iar apoi sunt lovirile şi alte violenţe. Ponderea o deţin infracţiunile de furt – 59%, iar cele de loviri şi alte violenţe – 32%. Din ce am identificat noi, predomină furturile de bani, telefoane pentru că ei se şi etalează cu anumite mărci de telefoane. În ultima perioadă am avut câteva cazuri de înjunghiere. Am constatat că foarte mulţi tineri nu conştientizează că rănirea unei persoane cu un cuţit nu este o contravenţie, ci o infracţiune, aşa cum au fost cazurile de la Craiova sau de la Târgovişte. Intenţia nu este directă, nici ei nu-şi doresc, pentru că în urma audierilor spun că regretă fapta, dar este tardiv”, a afirmat George Popa.
Sunt situaţii când profesorii anunţă cazurile grave de violenţă sunând la 112, însă de multe ori aceştia preferă să acţioneze singuri, fără să înştiinţeze organele abilitate. În alte cazuri, copiii sunt cei care sună la Poliţie, din curiozitate, nefiind cazul unei intervenţii.
„Se întâmplă de multe ori ca din teribilism sau necunoaştere copiii să sune la Poliţie chiar şi atunci când nu este un caz urgent. De aceea noi desfăşurăm, prin poliţiştii de proximitate şi ofiţerii de prevenire, diferite activităţi care au loc atât la orele de dirigenţie, dar şi când suntem solicitaţi de conducerea unităţilor de învăţământ. Am avut cazuri când profesorii au adunat din mai multe clase elevi mai ‘agitaţi’, mai ‘activi’, pe care să-i instruim, să le prezentăm diferite materiale pentru a nu comite tot felul de fapte. Am cerut poliţiştilor de proximitate ca în fiecare an să-şi pună la avizierul unităţii şcolare datele de contact, subunitatea de poliţie de unde provin, numărul de telefon, numărul ofiţerului care răspunde de şcoala respectivă şi care este implicat în diferite grupuri de lucru cu unitatea de învăţământ şi chiar numărul şefului de subunitate. Majoritatea cadrelor didactice sună poliţistul de proximitate când sunt cazuri minore, iar când sunt cazuri grave sună la 112. Dacă au loc anumite altercaţii şi pot interveni profesorii atunci nu ne mai solicită pentru că nu dă bine nici pentru ei să anunţe Poliţia de fiecare dată. Noi le-am spus că nu trebuie să ascundă astfel de fapte. Trebuie să ne informeze ca să venim cu activităţi preventive pentru că altfel părintele vine şi reclamă la Poliţie că a fost bătut copilul şi oamenii legii îi trag la răspundere pe profesori. Am avut astfel de cazuri în anii precedenţi, dar puţine”, a explicat reprezentantul Direcţiei de Ordine Publică.
În ultimul an şcolar, poliţiştii au fost solicitaţi să intervină în peste 500 de incidente, dintre care peste 240 au avut loc în incinta şcolilor, iar 200 în zona adiacentă unităţilor de învăţământ.
Potrivit oamenilor legii, bătăile dintre elevi sunt de cele mai multe ori spontane şi pleacă de la mici neînţelegeri. Nu se pune problema că ar exista anumite ”găşti” care s-ar forma în şcoli.
„Aceste loviri sau bătăi provin de la discuţii spontane, nu este ceva organizat adică găşti cu elevi din licee sau şcoli diferite. Astfel de lucruri se întâmplă din cauza unei educaţii neadecvate, din teribilism sau, din ce văd în presă, pentru că uneori se insistă pe anumite probleme, fără a analiza şi cauza. Din ce înregistrăm noi, ca situaţie operativă, la nivelul unităţilor de învăţământ din toată ţară, nu putem să spunem că există câte o infracţiune la nivel de liceu, deci creşterile nu sunt alarmante, cu toate că există o dinamică crescătoare a anumitor incidente”, a completat George Popa.
Pentru a preveni faptele de violenţă în şcoli, dar şi în urma evenimentelor izolate petrecute în câteva oraşe din ţară unde elevii au căzut victime propriilor colegi de şcoală, poliţiştii au mers în anumite unităţi de învăţământ pentru a-i informa pe copii care sunt riscurile la care se expun dacă recurg la astfel de fapte. Oamenii legii vor să-i facă pe minori să înţeleagă care este diferenţa dintre o contravenţie şi o infracţiune.
În urmă cu aproximativ trei săptămâni, poliţiştii de proximitate au efectuat câteva controale inopinate în clasele unde învaţă elevii unor şcoli din sectorul 1. Le-au verificat ghiozdanele pentru a vedea dacă au venit la şcoală cu obiecte contondente sau arme albe şi în acelaşi timp au stat de vorbă cu profesorii.
„La iniţiativa conducerii sectorului 1 am mers la mai multe şcoli să discutăm cu elevii, să le spunem că oricând putem să facem controale pentru a vedea dacă poartă cuţite la ei sau alte obiecte contondente. I-am solicitat şi pe colegii noştri de la Poliţia Canină să vină şi cu un câine de urmă ca să le spunem copiilor că dacă ar consuma droguri sau etnobotanice câinele ar putea să-i identifice. Noi putem face astfel de lucruri pentru că avem dreptul legal. Copiii au perceput mesajul şi a doua, a treia zi ne-am prezentat din nou la şcoală şi chiar am făcut un control al bagajelor, dar fără câine. Elevii care se simţeau vizaţi n-au mai venit la cursuri pentru că au aflat de la ceilalţi colegi că facem controale. Asta pentru noi a însemnat ceva. Ori se simţeau vizaţi ori aveau ceva în bagaj. Asupra celor care au rămas la şcoală nu au fost găsite obiecte suspecte”, a mai spus George Popa.
Oficialii Poliţiei Române au apreciat ideea poliţiştilor şi administraţiei sectorului 1 şi s-au gândit că ar fi bine să extindă astfel de activităţi în toată ţara.
Poliţiştii mai fac controale şi la cafenelele şi barurile din apropierea şcolilor.
„Am identificat mai mulţi elevi care chiuleau de la ore. Am anunţat conducerea respectivei unităţi de învăţământ, dar în acelaşi timp i-am luat pe elevi din barul respectiv şi i-am dus la şcoală. Majoritatea consumau băuturi nealcoolice, cafea sau fumau. Totodată am stat de vorbă şi cu patronii şi vânzătorii acestor baruri şi cafenele şi le-am adus la cunoştinţă prevederile legale. Le-am spus că nu au voie să distribuie minorilor băuturi alcoolice şi ţigări, numai că oricum ei le cumpără din altă parte. Atunci când au fost identificaţi că le comercializează minorilor băuturi alcoolice au fost sancţionaţi contravenţional şi chiar s-a mers până la propunerea de a li se ridica avizul de funcţionare. Am avut astfel de cazuri în urmă cu doi, trei ani. În momentul de faţă, conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române dispune de un plan unitar pentru efectuarea unor astfel de controale”, a arătat Popa.
Fiecare şcoală este arondată unui poliţist de proximitate care are sarcina să ţină contactul permanent cu profesorii, directorul, administratorul, paznicul şi chiar cu elevii din şcoală. Cu toate acestea, prezenţa poliţistului în unităţile de învăţământ nu poate fi zilnică pentru că desfăşoară şi alte activităţi specifice meseriei.
„Noi am cerut ca poliţistul de proximitate să fie în contact permanent cu factorii de conducere. Am inclus în itinerariul de patrulare al agenţilor de siguranţă publică toate unităţile de învăţământ şi am cerut ca atât la venirea cât şi la plecarea elevilor de la cursuri aceştia să-şi facă simţită prezenţa fie cu echipajele auto, fie prin patrulele pedestre, să fie în zona respectivă până când nu mai există fluctuaţie”, a completat Popa.
Unul dintre factorii care ar putea spori fenomenul violenţei în şcoli este inexistenţa pazei specializate şi a camerelor video în toate unităţile de învăţământ.
Astfel, din totalul instituţiilor şcolare, doar 21,4% dispun de pază specializată, în timp ce 22% din cele aproximativ 22.000 şcoli şi licee au montate sisteme de alarmă şi camere de luat vederi.
„Înainte de începerea anului şcolar facem o verificare a tuturor unităţilor de învăţământ să vedem cum se face accesul şi care este modul de securitate. Am constatat că la începutul acestui an şcolar poliţiştii au identificat la nivel naţional peste 20.000 de unităţi de învăţământ preuniversitar (28% din mediul urban, 72% în mediul rural) dintre care doar 21% sunt asigurate cu pază umană. De regulă, întâmpinăm probleme acolo unde nu există pază. Pe de altă parte sunt şi licee care au pază proprie, dar paznicul este folosit şi ca fochist şi ca om de serviciu. La venirea şi la plecarea elevilor, el stă la intrare, dar apoi desfăşoară şi alte activităţi. Asta şi pentru că primăriile nu au buget suficient pentru a plăti o firmă de pază specializată care să se ocupe numai de acces, iar elevii profită de acest lucru. Am rugat primarii ca acolo unde nu au posibilitatea să asigure pază umană să monteze camere de luat vederi. În urma verificărilor, 22% din şcoli au montate sisteme electronice şi mecanice de pază şi alarmare atât în interior cât şi în exterior, deci un număr foarte mic. Sunt unităţi de învăţământ care au pază specializată şi altele care au pază proprie şi camere de luat vederi. Doar 21,4% din unităţile de învăţământ au pază specializată”, a afirmat George Popa.
Elevii care au între 14 şi 16 ani pot plăti cu închisoarea pentru faptele lor dacă în timpul anchetei se dovedeşte că aceştia au avut discernământ atunci când au comis fapta, în timp ce în cazul celor de până în 14 ani, răspunzători sunt părinţii.
Potrivit Poliţiei Române, începând cu anul 2010, prevenirea violenţei în şcoli este o prioritate naţională, la nivelul fiecărui judeţ fiind elaborate programe specifice de prevenire, dar şi proiecte, campanii şi diferite planuri de acţiuni.
În perioada septembrie 2012 – iunie 2013 se desfăşoară campania naţională ”Nu lăsa violenţa să te transforme într-un infractor!” al cărei scop este reducerea riscului de implicare a elevilor de liceu în acte de violenţă. Publicul ţintă este reprezentat de aproximativ 40.000 de tineri cu vârstele cuprinse între 15 şi 17 ani, care vor fi informaţi cu privire la prevederile legale ce reglementează minoritatea şi consecinţele juridice asociate săvârşirii de infracţiuni sau alte fapte antisociale.
Campania este structurată pe două paliere, unul reprezentat de activităţi informativ-preventive (organizarea de dezbateri tematice cu elevii) şi altul de creaţie, constând în implicarea tinerilor într-un concurs de realizare a unor eseuri anti-violenţă ce vor fi premiate în cursul lunii martie, iar cel mai bun va fi transformat într-un afiş.
Potrivit Poliţiei Române, în cursul anului 2013 urmează să fie implementat, la nivel naţional, şi proiectul ”Copilărie fără delincvenţă”, cu o durată de doi ani şi finanţare europeană (ISEC) care are drept scop creşterea eficienţei programelor de prevenire a delincvenţei juvenile în rândul minorilor cu vârsta sub limita răspunderii penale (14 ani), derulate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu.
AGERPRES.ro
