Conducerea Senatului a aprobat, în şedinţa de luni, implementarea unor măsuri de reorganizare a serviciilor şi de modificare a organigramei Senatului în vederea obţinerii reducerii cheltuielilor bugetare la nivelul instituţiei.
Vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu, a ţinut să precizeze că aceste măsuri, ce urmează a fi implementate în următoarele două-trei luni, nu vor afecta activitatea specifică a Senatului.
‘Activităţile Senatului, toate câte sunt, se vor realiza ca şi până acum. Noi am încercat, prin aceste măsuri, să obţinem nişte reduceri de cheltuieli. Aceste reduceri ne vor permite să ne încadrăm în bugetul alocat pentru anul 2013, care ar fi fost ultra-suficient dacă am fi avut acelaşi număr de senatori ca şi în anul 2012’, a spus Dumitrescu.
Astfel, în vederea reorganizării activităţii serviciilor Senatului, au fost luate măsuri ‘ce pot fi aplicate imediat’ şi care vor acoperi aproximativ 40% din deficitul la acest titlu, ele vizând reducerea indemnizaţiei acordată coordonatorilor de la comisii şi grupuri parlamentare (ceea ce va permite o economie de aproximativ 366.000 lei), renunţarea la 75% din colaboratori (ceea ce va implica o reducere de 400.000 lei), precum şi reducerea personalului care cumulează pensia cu salariul şi a celui pensionabil pentru limită de vârstă (realizându-se astfel o reducere de aproximativ 1.360.500 lei).
De asemenea, se are în vedere şi reorganizarea serviciilor Senatului, adoptarea unei noi organigrame care să reducă cu aproximativ 27% funcţiile de conducere, precum şi desfiinţarea departamentelor şi a unora dintre direcţiile generale ale instituţiei.
‘Actuala organigramă asigură funcţiile necesare desfăşurării unei activităţi parlamentare eficiente, dar în condiţiile restricţiilor bugetare actuale singura soluţie o reprezintă realizarea unei noi organigrame mai suple, cu un număr mai mic de structuri şi implicit un număr mai mic de funcţii de conducere. Noua organigramă propusă asigură minimal funcţiile necesare unei funcţionări normale a serviciilor Senatului, implicând creşterea responsabilităţilor şefilor de servicii şi birouri, desfiinţarea departamentelor, a unor direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, comasarea atribuţiilor mai multor structuri şi înlăturarea punctuală a unor disfuncţionalităţi care au fost constatate – prin evitarea paralelismului de atribuţii între mai multe structuri, separarea funcţiilor de execuţie cu cele de control sau cele de achiziţie cu cele de recepţie’, se arată în documentul aprobat de Biroul Permanent al Senatului.
Privind comparativ organigrama actuală şi cea propusă de conducerea Senatului, toate cele şase funcţii de şef de departament vor fi desfiinţare, în schimb, numărul de posturi de director general va creşte de la trei posturi la cinci. În ce priveşte numărul de directori, acesta va scădea de la 22 de posturi la 13. Conducerea Senatului propune ca şi numărul de şefi de birou să fie redus de a 20 la 13. Numai posturile de şefi de servicii a rămas la acelaşi număr ca şi până acum – 21 de posturi.
‘Prin aplicarea reducerii de posturi de conducere va rezulta o economie de aproximativ 500.000 lei. Reducerea estimată prin aplicarea acestor măsuri de diminuare a cheltuielilor la nivelul serviciilor Senatului, este de aproximativ 3.200.000 lei, acoperind aproximativ 40% din deficitul cu cheltuieli de personal’, se mai arată în documentul citat.
Conducerea Senatului a propus ca şi cheltuielile cu deplasări interne sau externe ale senatorilor să fie reduse cu 10%. Această reducere se va realiza prin prioritizarea calendarului de deplasări, prin participarea limitată a staff-ului la acţiuni externe, iar călătoriile urmează să se realizeze la clasa economic şi rezervările la hotel s-ar face din ţară la un preţ avantajos. De asemenea, din delegaţii vor face parte un număr cât mai mic de persoane.
‘Suma ce ar urma să fie redistribuită începând cu 30 septembrie se estimează la 1.100.000 lei’, precizează acelaşi document.
Nu în ultimul rând, conducerea Senatului se aşteaptă să obţină economii şi prin reducerea consumului de combustibili şi prin utilizarea unui număr mai mic de autoturisme.
‘Prin neutralizarea a zece maşini se realizează o economie lunară de 3.500 de litri, rezultând o economie anuală de aproximativ 200.000 de lei’, susţin membrii Biroului Permanent al Senatului.
De asemenea, consumul de combustibil va fi redus şi în perioadele de vacanţă parlamentară cu aproximativ 60%, obţinându-se o economie de 250.000 lei. Şi cotele de combustibil alocate Biroului Permanent, grupuri parlamentare şi comisii vor fi reduse cu 15%, realizându-se astfel o reducere de 180.000 lei.
Reducerile avute în vedere de conducerea Senatului vor viza şi consumul de energie electrică şi căldură, obţinându-se o economie de 15% faţă de consumul actual, adică aproximativ 200.000 lei.
În ce priveşte cheltuielile cu cazarea senatorilor, Biroul Permanent consideră că aplicarea unei sume forfetare pentru cazare generează o reducere cu 500.000 lei faţă de cheltuielile cu cazarea ale anului 2012, în condiţiile în care numărul de senatori în actuala legislatură este cu 39 de persoane mai mare decât în legislatura trecută.
‘Toate măsurile, din care ar urma să rezulte economi de circa 5.600.000 lei, la unele articole bugetare, vor fi redistribuite în semestrul II anul curent, în vederea acoperirii cheltuielilor de personal’, mai arată documentul Biroului Permanent al Senatului.
AGERPRES.ro
