În mod normal, dacã Solomon ar avea mãcar o umbrã de constiintã, la momentul publicãrii acestui editorial, ar fi, cu bagajele fãcute, undeva, departe tare de Bârlad!
Si nu pentru cã l-ar fi gonit careva, ci pentru cã, în mod natural, o asemenea rusine, ar trebui sã fie punctul final al oricãrei cariere politice! Sã te huiduie 8000 de oameni revoltati, pe tine, politicianul care ieri murea cu Chevronul de gât, iar azi anunti cu o incredibilã nesimtire cã… te-ai rãzgândit, nu e o performantã usor de atins! Nici de suportat, ar presupune unii! Solomon însã, are alt targhet. Nu-si bate el capul cu cei care „n-au treabã acasã”, asa cum s-a silit sã-i apostrofeze, în avas, pe vasluienii care se încãpãtâneazã sã-si apere pãmântul si viitorul copiilor, cum pot. Da, sã nu ne mirãm Ãsta e Solomon, ãsta e Buzatu, ãstia sunt politicienii nostri! Niste jegosi care nu vãd mai departe de propriul buzunar. Acum câteva luni, Solomon îsi cãra fetita (sã-i trãiascã sãnãtoasã pentru cã nu are nicio vinã) ca sã demonstreze cât de mult este îngrijorat de Chevron. Ieri si-a bãtut joc de toti pãrintii care au iesit în stradã, îngrijorati de viitorul copiilor lor. Ieri nu au fost la miting niciunul din jegosii care invocau „lacrimile lui Dumnezeu” si se jurau cu mâna pe Biblie cã se vor bate cu pieptul gol cu americanii. Ieri au fost doar oamenii obisnuiti, oameni care s-au sãturat si de Chevron si de politicieni.
