Arheologii: zidurile gasite la santierul tunelului din Fundatie nu au valoare istorica.
Zona in care se construieste pasajul subteran Mihai Eminescu este intesata de fundatiile cladirilor care au fost demolate de-a lungul timpului. Arheologii care s-au ocupat de cercetari in perimetrul santierului au elucidat ieri misterul in jurul zidurilor scoase la iveala de buldozerele constructorilor. Acestia au descoperit fundatii vechi, conducte de apa, dar nimic care ar avea importanta istorica, sustin cercetatorii.
Directia de Cultura a si emis aviz pentru demolarea fundatiilor descoperite acum mai bine de doua saptamani pe bulevardul Independentei. Fragmentele de ziduri fac parte din fosta fundatie a imobilului cunoscut drept Casa Walter, care a functionat in perioada 1880-1986. Cladirea cu doua niveluri de pivnite si doua etaje a fost construita de francezul Carol Walter, care a infiintat aici un magazin cu mobila, galanterie si parfumerie. Intr-una din incaperile cladirii ar fi locuit si istoricul A. D. Xenopol. La parter a functionat vestita librarie Ornstein, iar in jurul anului 1934 figureaza Libraria Cartea Romanesca sau un magazin in care se vindeau masini de scris Remington. Zidurile au fost cercetate si demolate pentru ca lucrarile sa continue fara probleme.
„Am depus raportul pentru eliberarea de sarcina arheologica pentru cei 850 mp, suprafata cercetata in partea de vest al santierului. Directia de Cultura s-a dus la fata locului si a permis constructorului sa demoleze pana la o adancime de doi metri”, a declarat arheologul Madalin Valeanu, responsabil de cercetarea de pe santierul pasajului subteran.
Lucrarile din Fundatia au scos la iveala si anul trecut ziduri vechi. In fata Bibliotecii Centrale Universitare au fost descoperite fragmente din fundatiile a doua cladiri demolate recent. Una dintre ele a fost un bloc construit in perioada interbelica si demolat prin 2002, iar a doua cladire a fost o constructie de la sfarsitul secolului al XIX-lea. „In acest sector, din cauza lucrarilor edilitare realizate in cursul timpul stratigrafia a fost perturbata. Din vestigiile arheologice mai insemnate am gasit conducta de apa realizata incepand cu 1913, din aductiunea de apa de la Timisesti, unde am recuperat o serie de tevi din aceasta conducta. Aceste elemente din conducta au fost transferate la Apavital”, a mai spus arheologul.
Lucrarile de la pasaj vor dezgropa multe alte fundatii. Cercetatorii au anuntat ca pasajul va traversa o zona plina de astfel de constructii. Cea mai interesanta descoperire ar putea fi in zona in care se afla fosta rapa care functiona ca groapa de gunoi. Arheologii se asteapta sa gaseasca aici elemente din secolele XVI, XVII sau XVIII-lea.
