SEMNIFICATIE În timp ce Biserica Ortodoxã a prãznuit ieri Botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, sau Boboteaza, Biserica Romano-Catolicã a sãrbãtorit Epifania Domnului, ce aminteste de vizita celor trei magi la Pruncul Iisus. În limbaj teologic, Botezul Mântuitorului poartã si denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”. De aceea, ambele biserici sãrbãtoresc pe data de 6 ianuarie recunoasterea lui Iisus ca Mesia. La Biserica Romano-Catolicã din Bârlad sfintirea apei se va face duminica viitoare, când conform calendarului se va celebra Botezul Domnului.
Aproximativ 100 de crestini romano-catolici au fost prezenti ieri la Biserica cu Hramul „Regina Sfântului Rozariu” din Bârlad pentru a celebra Epifania Domnului. Este o sãrbãtoare care are aproape aceeasi semnificatie ca si în calendarul ortodox, fiind ziua când se sfinteste apa. Totusi, la Biserica Romano-Catolicã din Bârlad sfintirea apei se va face în urmãtoarea duminicã, pe data de 13 ianuarie, o datã cu sãrbãtoarea Botezul Domnului. „Nu este o gresealã si nicidecum o diferentã fatã de fratii crestin-ortodocsi. În anii din urmã si noi am sfintit apa în aceeasi zi, de Boboteazã, însã anul acesta am convenit împreunã cu credinciosii sã facem acest lucru pe data de 13 ianuarie, când conform calendarului sãrbãtorim Botezul Domnului. Poate e prea mult spus cã cele douã sãrbãtori (Epifania Domnului si Botezul Domnului n.r.) se confundã. Ele au la bazã aceeasi semnificatie, de aceea unele biserici romano-catolice sfintesc apa pe data de 6 ianuarie, iar altele cu o sãptãmânã mai târziu”, a explicat preotul Bogdan Catanã, de la Biserica cu Hramul „Regina Sfântului Rozariu” din Bârlad. „Epifania Domnului” celebreazã sosirea celor trei magi (Gaspar, Baltasar si Melchior) la Pruncul Iisus. Traditia bisericeascã spune cã Gaspar era tânãr, Balthasar adult, iar Melchior bãtrân. Ei au gãsit pestera în care se afla Cuvântul, care s-a întrupat într-un prunc si au intrat pe rând sã îl salute. Melchior, fiind cel mai în vârstã, a intrat primul. A gãsit înãuntru un bãtrân, la fel ca el. Au depãnat împreunã amintiri. A urmat Baltasar, care s-a întâlnit în aceeasi pesterã cu un bãrbat adult. Amândoi au vorbit cu pasiune despre cum sã fii un lider si despre responsabilitate. Tânãrul Gaspar a intrat ultimul. A gãsit un tânãr profet care îl astepta. Au vorbit despre reforme si vise îndrãznete. Dupã aceea cei trei regi întelepti au început sã povesteascã între ei despre întâlnirea cu Hristos, fiind uimiti fiecare de povestea celuilalt. Au luat atunci aurul, smirna si tãmâia si au intrat toti trei în pesterã. Au gãsit acolo un copilas, pe pruncul Iisus, de doar douãsprezece zile. Unii cercetãtori considerã cã numele de „Epifanie” ar fi preluat din vocabularul catolic, fãcând referire mai degrabã la sãrbãtoarea catolicã din aceeasi zi, care comemoreazã venirea magilor la Pruncul Iisus. Totusi, termenul de „Epifanie” sau „Teofanie” apare si în cadrul slujbelor ortodoxe. Dupã alti cercetãtori este de origine greacã si înseamnã „arãtare” sau descoperire”.
