Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat sâmbătă că aşteptările societăţii româneşti faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova fără echivoc şi cât se poate de ferm interesele României, iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto.
Potrivit unui comunicat de presă al MAE, obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute şi clare, iar interesele sale privind politica de coeziune şi politica agricolă comună trebuie ferm şi vocal protejate şi susţinute în cadrul negocierilor.
„Dacă textul de negociere este unul inacceptabil, aşa cum este cazul cu propunerea existentă la acest moment, trebuie să spunem acest lucru partenerilor noştri, inclusiv sub aspectul opţiunii pe care o avem, respectiv de a ne opune. Interesele României au fost cel mai bine reflectate până acum de propunerile Comisiei şi ale Parlamentului European”, subliniază Corlăţean.
Conform ministrului român de Externe, poziţia României nu este una izolată, fiind şi alte state membre care împărtăşesc punctul de vedere al ţării noastre, atât în ceea ce priveşte politica de coeziune, cât şi politica agricolă comună. Acest lucru a fost reflectat şi de ultima reuniune de la Bruxelles a Grupului Prietenii Coeziunii.
Oficialul MAE menţionează că în istoria consiliilor europene au fost astfel de situaţii, chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente. Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obţinut la Consiliul European din decembrie 2005, în condiţiile în care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au eşuat, pe fondul blocajului generat de opoziţia clară a unor state membre, nefiind posibilă obţinerea consensului statelor membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respectiv de preşedinţia rotativă.
„Deci opţiunea există şi a fost folosită de statele membre la nivelul Consiliului European, când au considerat că interesele lor majore nu sunt reflectate de pachetul de negociere”, concluzionează Titus Corlăţean.
Potrivit MAE, modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul, iar această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual, precizează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
„În cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui stat membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre statele membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European”, se arată în comunicatul MAE.
Potrivit Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun.
Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie însă agreate, într-o primă fază, la nivelul instituţiei UE care stabileşte liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE), mai precizează MAE.
În comunicatul MAE se arată că aceste precizări sunt necesare în contextul declaraţiilor publice pe tema utilizării dreptului de veto în contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exerciţiului financiar 2014-2020.
AGERPRES.ro
