Piaţa medicamentelor este în continuă creştere, în condiţiile în care gălăţenii sunt tot mai bolnavi
Comerţul cu medicamente şi alte produse farmaceutice este, fără dar şi poate, la acest moment, una dintre cele mai profitabile activităţi economice din judeţ. Motivul? Din datele statistice ale Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP), gălăţeanul este, de la un an la altul, din ce în ce mai bolnav şi mai îmbătrânit, aşa că devine un tot mai mare consumator medicamente.
Din cei circa 509.000 de gălăţeni câţi au mai rămas în judeţ, aproape trei la sută primesc tratament oncologic, adică beneficiază de unele dintre cele mai scumpe scheme de medicaţie de pe piaţă. Alţi patru la sută dintre gălăţeni sunt în evidenţe cu diabet zaharat, iar câteva zeci de mii de oameni din judeţ sunt, într-o formă sau alta, sub tratament pentru boli cardiovasculare.
Totul costă atunci când vine vorba despre medicaţie şi nimic nu este ieftin. Evident, administrarea unei farmacii este o afacere care înseamnă, în permanenţă, cheltuieli uriaşe de aprovizionare, aşa că niciodată profitul farmacistului nu va ajunge nici măcar la o zecime din încasări. Farmaciile rămân, totuşi, foarte profitabile, iar valoarea pieţei locale a medicamentelor creşte de la un an la altul.
Piaţă de patru milioane de euro, în doar două cartiere
De la Biserica Precista şi până la Tribunal (incluzând aici şi zona complexului Ancora) sunt nu mai puţin de opt farmacii, dintre care una singură mai intră pe minus, în anii cu consum mai mic, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Mai exact, în zonă funcţionează: două farmacii Alopatia, farmacia Esculap 2, un sediu al Myosotis, un sediu al Primafarm, o farmacie Salviafarm, o farmacie Milthiade şi o drogherie.
Fie şi dacă studiem cifrele a doar trei dintre firmele din domeniul farmaceutic, respectiv Esculap 2, Alopatia şi Miltiade, constatăm că, în 2013, au avut venituri de peste 2.100.000 de euro, potrivit datelor de la Finanţe. Vorbim, aici, practic, doar despre trei firme nu despre lanţuri cu zeci de farmacii. Dacă ţinem cont de faptul că, statistic, farmaciile şi punctele farmaceutice din reţele şi marile lanţurile farmaceutice vând mai mult decât cele individuale, am putea concluziona că şi celorlalte farmacii din zonă le-a mers bine.
Prin urmare, doar farmaciile aflate în două cartiere au vândut, într-un an, medicamente de aproape cinci milioane de euro.
Reţeaua Myosotis, printre cele mai de succes afaceri din judeţ
Potrivit site-ului propriu, reţeaua Myosotis este formată din 45 de farmacii şi puncte farmaceutice, în judeţul nostru şi în Brăila. Este cea mai mare reţea locală de farmacii, fără a reprezenta un lanţ naţional sau internaţional. Practic, la acest moment, în jumătate dintre comunele gălăţeane se pot cumpăra medicamente de la un farmacist sau asistent de farmacie al Myosotis. Reţeaua a avut, în cursul anului trecut, o cifră de afaceri de 40.744.466 de lei, venituri de 40.883.119 lei şi un profit net de 613.745 de lei. Profitul nu este deloc mic, având în vedere că, înainte să tragă linie, un administrator de farmacie trebuie să investească în sedii şi în personal. Iar reţeaua Myosotis asigură, în medie, nu mai puţin de 164 de locuri de muncă, potrivit Finanţelor Publice.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, reţeaua Myosotis a depăşit cu mult afaceri din zona producţiei industriale şi agricole.
Cum se susţine consumul de medicamente
În proporţie covârşitoare, în judeţ, oamenii bolnavi aflaţi sub tratament, adică principali clienţi ai farmaciilor, sunt şi săraci, aşa că nu şi-ar putea permite, sub nicio formă, să îşi plătească singuri schemele de tratament. Le vine în ajutor statul, asigurându-le compensarea preţului unor dintre medicamente, în proporţii de până la sută la sută. Pentru bolile cronice sau incurabile există şi programele naţionale. La nivel de judeţ, bugetul alocat de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) pentru farmacii era în creştere cu 34 la sută. Spre exemplu, doar pentru lunile ianuarie şi februarie ale acestui an, statul deconta 416.535 de lei (echivalentul a 92.562 de euro – n.r.) numai pentru insulina eliberată de farmacii pacienţilor gălăţeni.
Cum merg afacerile în mediul rural
De cele mai multe ori, farmaciile îşi deschid puncte de lucru în comune şi sate. Potrivit site-ului propriu, reţeaua Myosotis are nu mai puţin de 23 de unităţi în mediul rurale. În comunele mai mari, pe piaţa medicamentelor intră mai multe reţele. Spre exemplu, comuna Tudor Vladimirescu are şi farmacie Myosotis, dar şi Heptis.
Pentru distribuitor, banii contează
Medicamentul importat ajunge mai întâi în depozitele distribuitorilor, de la care se aprovizionează farmaciile. La nivel distribuitorului, comerţul cu medicamente este, nu de puţine ori, ceva mai lipsit de lipsit de etică decât cel din farmacii, care se orientează şi spre nevoile directe ale clienţilor săi. Distribuitorul, însă, vinde celui care cumpără la preţ mai mare. De aceea, nu de puţine ori, medicamente foarte scumpe – cum ar fi Herceptinul folosit în tratarea unor tipuri de cancer – nu ajunge la bolnavul român, deşi statul decontează vânzătorului preţul de piaţă (care ajunge la mai mult de 600 de euro doza). În loc să ia cei circa 600 de euro de la stat, distribuitorul preferă să vândă medicamentul în alte state din spaţiul comunitar, unde preţul obţinut e mai bun. Bolnavul român, mai ales cel sărac, nu are, astfel, nicio şansă să mai beneficieze de tratament.
