De trei ori pe săptămână, 11 români de dincolo de Prut trec graniţa şi vin la Iaşi ca să poată face dializă în condiţii decente. Pentru asta, basarabenii au obţinut mai întâi cetăţenie română, iar acum au acelaşi drepturi precum orice alt pacient cetăţean român.
Fiind vorba de un program naţional de sănătate, tratamentul se acordă oricărui cetăţean român, fără a se pune problema cotizării acestuia la fondul naţional de sănătate. Statul român cheltuieşte în total, pentru cei circa 10.000 de bolnavi dializaţi prin toate metodele de dializă, aproximativ 100 de milioane de euro anual. În aceste costuri intră cheltuielile medicale, dar şi cele de transport sau alte activităţi adiacente.
Membru în orchestra lui Botgros
Românii din Republica Moldova spun că cele patru ore de dializă, realizate în condiţii moderne la Centrul Fresenius Medical Care din Copou, în incinta Spitalului „C.I. Parhon“, le oferă o şansă la o viaţă mai liniştită, spre deosebire de perioada în care făceau procedura medicală în Spitalul Republican din Chişinău. Atunci, sângele lor nu era la fel de bine curăţat de toxine şi se simţeau rău majoritatea timpului. Acum, deşi trei zile pe săptămână sunt acontate dializei de dimineaţa până seara, pacienţii au putere să lucreze şi să reuşească să-şi întreţină familiile.
Simion este din Chişinău, are 52 de ani şi vine la centrul de dializă din Iaşi de doi ani, după ce timp de trei ani a realizat procedura medicală în Republica Moldova. „Acolo condiţiile sunt proaste. Nu există termen de comparaţie între cele două centre. Toată aparatura care ţine de dializă este de calitate proastă. Filtrele şi fistulinele sunt mai vechi, şi probabil pentru obţinerea lor se plăteşte şi mai puţin. Acolo ni se plăteau trei-patru ore, însă nu toţi pacienţii puteau beneficia de toate şedinţele. Erau perioade în care nu se puteau face câte trei şedinţe pe săptămâna pentru că lipseau filtrele. Se terminau stocurile şi alte filtre noi nu aveau“, ne-a mărturisit pacientul, membru al Orchestrei „Lăutarii“ din Chişinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.
Simion a fost diagnosticat în urmă cu 33 de ani cu diabet, afecţiune care acum cinci ani a început să-i afecteze şi rinichii, fiind astfel dependent de filtrarea mecanică a sângelui. Pentru a putea beneficia integral de patru ore de dializă, realizată după standarde internaţionale, bolnavul a aşteptat în 2011 jumătate de an ca să poată obţine cetăţenie română. A căutat printre cunoştinţele din Iaşi o persoană dispusă să-l ia şi în spaţiu şi apoi, după ce a devenit român cu acte în regulă, s-a adresat specialiştilor de la centrul de dializă.
Cristina, 26 ani: Acum mă simt mai în putere
„Faptul că am obţinut cetăţenia română ne-a dat această şansă, de a face dializă la fel ca oricare alt pacient din România. Suntem cetăţeni români şi avem aceleaşi drepturi pe care le au bolnavii de aici. Noi facem naveta, dar sunt şi perioade în care drumurile sunt impracticabile, iar atunci rămânem în Iaşi. În iarnă am stat aproape o lună aici, pentru că vremea nu-mi permitea să fac naveta. Este incomod, dar nu avem ce face, pentru că soarta noastră este să fim legaţi de aparat“, a mai precizat bolnavul.
Cei 11 pacienţi din Republica Moldova care fac dializa la Centrul Fresenius Medical Care din Iaşi au între 25 şi 61 de ani. Cristina are 26 de ani, a fost diagnosticată cu insuficienţă renală din copilărie, şi din 2010 face dializă: primii doi ani la Spitalul Republican din Chişinău şi apoi următorii doi la Iaşi.
„Când făceau procedura acolo, mă simţeam foarte rău după ce ieşeam din şedinţă. Şi aici se întâmplă să-mi fie rău, pentru că este imposibil să te simţi bine mereu, însă de când vin aici am zile mai bune decât cele pe care le aveam acum doi ani. După ce am început dializa la Iaşi, în scurt timp m-am simţit mai bine, mai în putere“, a menţionat Cristina. Pacienta este trecută şi pe lista de transplant, şi speră, tânără fiind, să aibă şansa să primească un rinichi sănătos.
Transport gratuit de la graniţă
Ultimul pacient din Republica Moldova care a fost transplantat la Iaşi după 12 ani de aşteptare a unui nou rinichi are 35 de ani, este din Chişinău şi, potrivit concetăţenilor săi, acum se simte bine. Bărbatul a fost supus intervenţiei chirurgicale la sfârşitul anului 2013, iar acum vine periodic la Iaşi pentru examenele medicale necesare.
„Am avut mai mulţi pacienţi din Republica Moldova care au fost transplantaţi. Odată ce obţin cetăţenie română, au aceleaşi drepturi pe care le au toţi pacienţii noştri. Sunt liberi să-şi aleagă centrul de dializă, pot veni la Iaşi sau pot merge la Botoşani. Au fost şi cazuri în care s-au transferat de la noi în centre din străinătate, spre exemplu Spania, acolo unde aveau rude. În momentul în care ni se adresează, procedura depinde de fiecare pacient în parte. Unii dintre ei, care deja au făcut dializă o anumită perioadă, se adresează direct centrului, să vadă dacă sunt locuri, iar cei care nu au făcut parte din programul de dializă, dar care au probleme, vin la spital, li se fac analize şi, în funcţie de rezultatul acestora, se decide ce trebuie urmat. În ceea ce priveşte transportul, noi le putem pune la dispoziţie maşini începând de la graniţă. Pacienţii refuză însă, din motive personale“, a explicat prof. dr. Adrian Covic, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon“.
