spot_imgspot_img
20.2 C
Vaslui
29-mart.-2024

Sf. Gheorghe la români, traditie, superstitii si sãrbãtorirea Armatei Române

- Advertisement -

PURTÃTORUL DE BIRUINTÃ Ziua de 23 aprilie, în calendarul ortodox,  este marcatã ca ziua Sfântului Gheorghe, o sãrbãtoare foarte importantã pentru crestin-ortodocsi.  Ca în mai toate sãrbãtorile crestine si în aceastã zi sunt pãstrate, mai ales la sate, o serie de traditii, superstitii si obiceiuri. Astãzi, pe platoul Garnizoanei Bârlad va avea loc o ceremonie legatã de Ziua Fortelor Terestre. Ceremonia va începe la ora 9.00 si va cuprinde o slujbã religioasã, defilarea gãrzii de onoare, apelul de onoare, citirea mesajelor esaloanelor superioare si premierea câstigãtorilor competitiilor sportive organizate la nivelul Garnizoanei cu aceastã ocazie. Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 900.000 de români poartã numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În fiecare an, la 23 aprilie, îl prãznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtãtorul de biruintã. Miercuri, toti cei ce au numele Gheorghe sau orice alt derivat îsi serbeazã ziua de nume. Mai exact, 910.507 de cetãteni români, dintre care 727.351 de bãrbati si 183.156 de femei, îsi sãrbãtoresc onomastica cu ocazia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Din totalul româncelor, 133.845 poartã numele de Georgeta, alte 33.877- Gheorghita, Ghiorghita si 14.929 – Geta, în timp ce 505 de femei poartã numele de Ghita. Conform datelor furnizate de structura specializatã a Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea bãrbatilor se numesc Gheorghe, Ghiorghe (551.885), George (146.574), Gheorghitã, Ghiorghitã (24.022), iar Ghitã (4.870).

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a nãscut în Cappadocia, într-o familie crestinã si a trãit în timpul domniei împãratului Diocletian. S-a înrolat în armata romanã si, parcurgând ierarhia militarã, Sf. Gheorghe s-a fãcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva crestinilor, emis de Diocletian în 303, Sf. Gheorghe a ales sã-si mãrturiseascã public credinta crestinã. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnitat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulita, lespezile de piatrã asezate pe piept, trasul pe roatã, groapa cu var, încãltãmintea cu cuie, bãutura otrãvitã, bãtaia cu vâna de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sã-l facã sã renunte la credinta sa. În constiinta popularã româneascã, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtând hramul sãu. Existã numeroase orase în România care poartã numele Sfântului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunãrii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentã si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Mãnãstirea Zografu de la Muntele Athos.

Traditii românesti de Sf. Gheorghe

Ca semn de sãrbãtoare, în ziua Sfântului Gheorghe, crestinii pun la portile caselor crengute de fag, brazde cu iarbã verde sau  smocuri de iarbã în stâlpii de sustinere ai portilor. Se spune, din bãtrâni, cã Sfântul Gheorghe, când vine, îsi leagã calul de un stâlp al portii si paste iarba. Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrãjitorii si boli, sunt protejate cu crengute de leustean puse la intrarea în grajduri. Chiar si cei ai casei, pentru a fi protejati de junghiuri rele si boli necrutãtoare, trec prin fumul si flãcãrile unui foc aprins, iar vitele si casele se afumã, la rândul lor cu tãmâie. În traditia popularã de Sfântul Gheorghe ard comorile pãmântului, ele putând fi vãzute, iar cei care le cautã nu trebuie sã sufle niciun cuvânt pentru a le putea descoperi si ca nu cumva duhul comorii sã-i amuteascã. Totodatã, în noaptea de Sfântul  Gheorghe, fetele nemãritate pot vedea chipul ursitulului oglindit  într-un vas cu apã de izvor din care nu s-a bãut, dacã stau goale între lumânãri aprinse, asezate în formã de cruce. O superstitie legatã de Sfântul Gheorghe spune cã de ziua Sfântului Gheorghe nu e bine sã dormi, pentru cã vei lua somnul mieilor si vei fi adormit tot anul. Tot în ziua Sfântului Gheorghe, o altã superstitie spune cã dacã te duci pe malul apei, stai culcat pe burtã si se întâmplã sã vezi un peste, ai noroc tot anul. Încã o superstitie spune cã dacã în dimineata zilei de Sfântul Gheorghe, alergi înainte de a rãsãri soarele, o sã fii sprinten si sãnãtos tot anul. Ziua Sfântului Gheorghe nu aduce doar superstitii, ci si traditii vechi, populare. Se spune cã Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor si i se acordã astfel o atentie sporitã prin ritualuri speciale. Un astfel de ritual cere ca, în seara de ajun a Sfântului Gheorghe, usile si ferestrele de la grajduri  sã fie unse cu usturoi, iar vitele sã se afume cu tãmâie. În fata usilor se pune peste noapte o greblã cu dintii în sus pentru a alunga strigoii si duhurile rele. De Sfântul Gheorghe se dau de pomanã lapte, brânzã si cas.
Sf. Gheorghe, ocrotitorul Armatei Române

La 23 aprilie, sãrbãtorim Ziua Fortelor Terestre, cãrora le-a fost hãrãzitã onoarea de a avea drept patron spiritual crestinesc, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Purtãtorul de Biruintã. Traditia izvorãste din însãsi vitejia, puterea si credinta lui, calitãti ce constituie un adevãrat imbold pentru generatiile de tineri care apãrã tara sub faldurile Drapelului de luptã si reprezintã dovada nezdruncinatã a continuitãtii si temeiniciei existentei celor douã institutii fundamentale, Biserica si Armata, care ocrotesc atât spiritul, cât si linistea si pacea poporului român. Istoria frãmântatã a acestui popor s-a aflat de la începuturile sale sub semnul izbãvitor al Crucii si în puterea sabiei. Fortele Terestre se constituie în cea mai reprezentativã categorie de forte din ostirea românã, care a avut o contributie decisivã în obtinerea victoriilor pe câmpul de luptã. Militarii din Fortele Terestre dovedesc, prin rezultatele foarte bune pe care le obtin zi de zi la toate categoriile de pregãtire, cã sunt demni continuatori ai glorioaselor traditii de luptã mostenite si cã au capacitatea si forta necesarã pentru a-si îndeplini misiunile ordonate. Totodatã, profesionalismul, curajul si calitãtile morale si de luptã ale militarilor nostri se bucurã de o unanimã recunoastere în teatrele de operatii.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.