|

Scrisoare deschisa catre primarul orasului Barlad, Constantin Constantinescu

Domnule Primar Constantin Constantinescu,

Vã adresam aceastã scrisoare deschisã ca urmare a discutiilor apãrute în presã si în rândul cetãtenilor din orasul Bârlad despre procesele de prospectiune si exploatare a gazelor de sist demarate sau aflate în curs de demarare în perimetrul Bârlad.

Prin aceastã scrisoare ne arãtãm ingrijorati fatã de pozitia dumneavoastrã privind problema exploatãrii gazelor de sist, publicatã în data de 2 februarie in ziarul «Vremea Nouã». Considerãm cã nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale având în vedere procedurile si tehnicile folosite. În acest sens, dorim sã vã aducem la cunostintã câteva informatii despre procesul si istoricul extragerii gazelor de sist si despre consecintele asupra mediului inconjurãtor. De asemenea vã oferim si câteva sugestii care ar întãri democratia in orasul Bârlad. Puterea este a cetãtenilor, de aceea este necesar ca vocea lor sa fie auzitã în aceastã problemã.

Câteva informatii despre gazele de sist

Spre deosebire de gazele conventionale, cele de sist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari si care au un grad scazut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de sist este necesara folosirea unei metode numitã fractionare hidraulicã / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA si din Europa (Cornwell University, The Environmental Protection Agency) au demonstrat cã aceastã modalitate de extragere este foarte periculoasã. Motivele sunt enumerate mai jos.

Tehnologia folositã

Fractionarea hidraulicã este singura metodã de extragere a gzelor de sist în acest moment. Sonda este întinsã vertical, apoi orizontal, la o adâncime de 3-6 km. Rocile sunt despícate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de masini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensã (1000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apã sunt injectate la fiecare loviturã in sol,apa amestecta cu substante chimice foarte toxice si cancerigene (incluzând benzen si etilenã). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Comisiei Europenes1t, datoritã secretelor comericale compozitia aditivilor folositi în timpul forãrilor nu este pe deplin fãcutã publicã. Conform unei liste oferite de New York State lista contine:

* 58 de substante, dintr-un total de 260, au proprietãti problematice

* 6 fac parte din prima listã publicatã de Comisia Europeanã cu substante ce necesitã atentie deosebitã din cauza potentialelor efecte pe care le pot avea asupra omului si asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalinã, tetrasodiu, Etilen)

* Substanta (Naftalinã bis (1-metiletil)) este în prezent consideratã ca fiind bioacumulativã si toxicã;

* 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;

* 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sãnãtatea urmanã;

* 8 substante sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen si amidã acril, oxid de etilenã si diversi solventi pe baza de petrol;

* 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilaminã

clorhidrat;

* 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen si oxid de etilenã;

* 5 sunt clasificate ca având efecte asupra functiei de reproducere;

Gazul de sist eliminat din rocã este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumãtate din apa contaminatã chimic rãmâne în subteran. O parte din aceastã apã împreunã cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocã putând sã ajungã în apa subteranã si în sol. Apa rãmasã este retrasã si turnatã în iazuri existând riscul sã se scurgã în apa subteranã. Cantitãti imense de metan sunt emise în atmosferã, acesta fiind un gaz cu efect de serã mult mai dãunãtor decât dioxidul de carbon. Produsele chimice se conectezã cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol si apoi le aduc la suprafatã. Este nevoie de un numãr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de sist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz convetional timp de decenii).

Metoda de explorare a gazelor de sist bituminos nu este mai putin periculoasã decât cea de extragere a acestora.

Pentru foraj sunt necesare cantitãti enorme de apã, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apã potabilã subterane! De asemenea, pe lânga chimicale toxice, apa rezidualã contine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radiu derivate din straturile subterane. Apa folositã NU POATE fi purificatã!

Pagube cauzate de explorarea si exploatarea gazelor de sist:

*Apã potabilã si ape subterane contaminate;

*Soluri toxice si radioactive;

*Poluarea aerului;

*Cutremure si alunecãri de teren;

* Cancer si boli incurabile pentru oameni;

* Distrugerea florei si a faunei;

* Infrastructurã distrusã si poluare fonicã.

Boli

S-a studiat faptul cã în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminãrii cu substante chimice toxice, cancerigene, numãrul de boli este crestere în mod dramatic: neuropatie perifericã, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în crestere.

Experienta externã

În anul 2010 SUA a încetat productia de gaze natural de sist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio si Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autoritãtile de control au raportat 250 de încãlcãri ale reglementãrilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apã subteran fiind contaminat pe o suprafata de 23 km pãtrati. Interdictia temporarã a tehnologiei a fost aplicatã în 15 state si 67 de orase din SUA. În data de 08.12.2011, Agentia pentru Protectia Mediului (EPA) a dezvãluit rezultatele lor de cercetare, care aratã cã tehnologia de extractie a gazului de sist este cauza poluãrii apelor subterane în zonele studiate.

În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de sist, ca urmare a numeroaselor proteste de cãtre cetãteni.

În iulie 2011, dupã numeroase proteste civile, Franta a devenit prima tarã care a interzis fractionarea hidraulicã prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc aceastã metodã.

În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorãrile si productia de gaz de sist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în tinutul Lancashire.

În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea si extractia de gaze de sist, dupã numeroase proteste în mai multe orase ale tãrii, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua tarã dupa Franta care a interzis complet exploatarea gazelor de sist.

În zonele dens populate din Canada si Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind productia de gaz de sist.

În Germania, dupã contaminarea ireversibilã a solului si a apei într-un perimetru de mare anvergurã în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analizã de mediu. S-a detectat benzen în apã (de 6 ori peste medie) si în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care existã exploatãri ale gazelor de sist.

Domnule Constantin Constantinescu, având în vedere faptul cã reprezentati interesele cetãtenilor orasului Bârlad, vã rugãm sã solicitati toate documentele si studiile necesare pentru a avea cât mai multe informatii despre acest proces care ar putea pune în pericol viata locuitorilor orasului Bârlad si a comunitãtilor rurale din zona suburbanã.

Va rugãm sã ne oferiti nouã si tuturor locuitorilor direct afectati de aceastã situatie, ajutorul dumneavoastrã pentru a creste nivelul de transparentã si pentru a avea o informare corectã în rândul cetãtenilor.

Urmatorul pas firesc care trebuie fãcut este sã informati corect comunitatea bârlãdeanã,pe baza studiilor efectuate, si sa sprijiniti initiativele societãtii civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect.

Domnule primar, ce îsi doresc bârlãdenii? O crestere economicã care ar presupune apã contaminatã, soluri toxice si radioactive, poluarea aerului, cutremure, cresterea posibilitãtii îmbolnãvirilor de cancer, faunã distrusã nu reprezinta o solutie.

În încheiere, salutãm Strategia de dezvoltare a orasului Bârlad, 2009-2020, strategie care nu are în vedere exploatarea gazelor de sist.

Semnatari:

Asociatia Vira Bârlad

Bogdan Pãlici

Vlad Cãtuna

Valentin Bors

Matei Budes

Dana Popa

Razvan Goga

Cezar Stefan Pãlici

Ong GTE Romania

Bulgarians in London – Initiative for a better Bulgaria

Paul Dumitriu

Stefan Irava

Andrei Craciun

Bogdan Popa

Miron Constantin

Silviu Butunoi

Carmen Diaconu

Alexandra Podoleanu

Carabat Cristina

Ana Maria Dragomir

Stefan Nechita

Teodora Andreea Ceapa

Elena Irava

Cristina Canepa

Georgeta Elisabeta Ionescu

Livia Manole

Catuna Maricica

Miruna Antonescu

Andrei Iliescu

Adina Apur

Dan Timofte

Alina Vizitiu

Elena Vizitiu

Hotnogu Veronica

Hotnogu Ion

Hotnogu Dorin

Sincu Sorina

Sincu Liliana

Sincu Costel

Apur Veta

Apur Valentin

Mihai Vasiu

Marius Gianni Chitiga

Brosteanu Mariana

Roman Constanta

Mihai Ion

Mihai Elena

Mihai Vasile (Obiectivul de Vaslui)

Dumitriu Vasile

Dumitriu Petronela

Dumitriu Mariana

Dumitriu Veronica

Dumitriu Ion

Filiuta Andra

Nistor Valentin

Stratu Ionut

Negru Rares

Tilibasa Andreea