MUNCÃ Doru Bârlescu, agentul postal din Delesti, tocmai a împlinit vârsta de 52 de ani, din care 28 dintre ei au fost pusi în slujba semenilor sãi, aducându-le atât vesti bune, cât si mai putin bune, de la cei aflati departe. Acum, dupã atâtia ani de activitate, Nea Doru, cum îi spun sãtenii cãrora le bate la poartã aducându-le corespondenta, sperã sã ajungã ziua când va iesi la pensie tot din postura de postas. “Slabã sperantã, de la an la an se împutineazã corespondenta, avem din ce în ce mai putin de lucru, pentru cã s-au pierdut foarte multe servicii oferite cândva de Posta Românã. Am rãmas doar cu distribuirea pensiilor si ajutoarelor sociale, a coletelor sau putinelor scrisori care se mai trimit în ziua de azi, si încasarea facturilor la Romtelecom”, era supãrat, chiar de ziua sa de nastere, Doru Bârlescu.
Dupã anii 1990, una dintre companiile de stat care a fost supusã atât la devalizare, cât si la preluarea obiectului de activitate de cãtre fostii sefi numiti politic a fost Compania Posta Românã. La nivelul anului 2010, Posta Românã era pe locul III în topul încrederii populatiei, dupã Bisericã si Armatã. Declinul acestei companii a început de când au început sã fie numiti politic tot felul de persoane la conducerea societãtii, unii pusi pe cãpãtuialã, altii interesati doar de lefurile mari si nu de responsabilitatea pe care o aveau. Contracte oneroase plãtite din banii companiei, pierderea cu bunã stiintã a unor servicii sau externalizarea acestora cãtre firme înfiintate chiar de sefi ai Postei Române, au adus aceastã companie care are un rol vital în functionarea unui stat de drept în pragul falimentului, sau, asa cum le place politicienilor, în pragul reorganizãrii. De la an la an, baza materialã, vânatã de multi doritori, a ajuns într-o stare precarã, lucrãtorii postali – cu lefuri mici, ba mai mult, compania a suferit mai multe reorganizãri, dar doar la nivelul personalului productiv, respectiv factori postali sau lucrãtori de la ghisee, nu si dintre conducãtorii unitãtii, care beneficiazã de lefuri foarte mari.
Doru Bârlescu, de 28 de ani agent postal
Doru Bârlescu, agentul postal din Delesti, este unul dintre cei mai constiinciosi postasi din judet, având o experientã de 28 de ani în slujba concetãtenilor sãi, cãrora le transmitea si bucurii, dar si vesti mai rele, De ziua sa, împlinind vârsta de 52 de ani, Nea Doru era trist în legãturã cu viitorul Postei Române, companie care, conform spuselor sale, se duce de râpã din cauza dezinteresului atât a guvernantilor, cât si a sefilor care s-au perindat pe la conducere. “M-am angajat la postã la doar o lunã dupã ce m-am însurat, la 24 de ani, si am în atributii trei sate, Rãduiesti, Albesti si Delesti. Pe atunci, ziarele erau singura sursã de informare a oamenilor de la tarã, si fãceam si câte 600 de abonamente pe lunã, la Scânteia, România Liberã, dar si la Albina sau alte ziare ori reviste. În plus, zilnic aveam tolba plinã cu scrisori sau telegrame, era o bucurie când le împãrteam, stiam tot ce se întâmplã cu cei plecati din sat… Acum, am rãmas doar cu împãrtitul pensiilor, la ziare, de când cu Internetul lumea nu se mai aboneazã, iar de scrisori, ce sã mai zic, cu telefoanele mobile, lumea parcã a uitat sã mai scrie celor dragi!”, se destãinuia amãrât agentul postal Doru Bârlescu. “Corespondentã încã mai este, dar din ce în ce mai putinã si, în ultima perioadã, s-au pierdut tot mai multe servicii în favoarea concurentei: înainte încasam de la oameni facturile pentru curent, pentru televiziunea prin satelit… acum, sãracii bãtrâni trebuie sã batã cale lungã sã-si plãteascã facturile în centrul comunei, mi se plâng oamenii când le duc pensiile. Mai preluãm noi acest serviciu, prin mandat postal, dar parcã cei de la conducerea companiei ni se pun împotrivã, ba nu ni s-au mai trimis formulare de mandate, ba s-a rãmas fãrã chitantiere. Acum nu avem chitantiere pentru abonamente la ziar! Avem plan de fãcut, în aceste conditii nu avem cum, dar nu e vorba de noi, agentii postali, e vorba de oamenii de la tarã, ei suferã cã nu le putem asigura serviciile pentru care Posta Românã era cândva vestitã pentru operativitate! Sã vã mai dau un exemplu: oficiul din Delesti, construit în 1986, nu a mai fost renovat de la Revolutie, am reparat eu o camerã unde sã tin corespondenta… Uniforme nu am mai primit nici nu mai stiu de când, tolbe, la fel, iar rechizitele si consumabilele le primim când si când, dar nu când ar fi mai mare nevoie. Salariile sunt mici, abia acum, dupã 28 de ani de muncã, am ajuns la 900 lei pe lunã, cã ni s-a mãrit de luna trecutã, si asta dacã îti faci planul! Si totusi, postasii îsi fac treaba, unii din pasiune, altii pentru cã trebuie ca cineva sã împartã corespondenta si la tarã, sau pentru cã asta au fãcut toatã viata”, mai povestea Nea Doru. Om harnic si muncitor, postasul din Delesti are o gospodãrie frumoasã, creste animale, având nu mai putin de 5 vaci cu lapte si 6 vitei, dar si alte orãtãnii, de care se ocupã în timpul liber, de la prima orã a diminetii, pânã noaptea târziu. “Oamenii îmi spun <<ce-ti mai trebuie Postã, Nea Doru, când ai tot ce-ti trebuie în ogradã?!>>, dar eu îmi vãd de treaba mea. Postas am fost o viatã întreagã, postas voi rãmâne pânã ies la pensie, sau pânã dispare Posta Românã, ce-o fi prima! Acum, si fata mi-a cãlcat pe urme, lucreazã si ea tot la postã, la oras, si întelege de ce sunt mândru de ceea ce fac si am fãcut o viatã întreagã”, a mai declarat postasul din Delesti. “Am auzit cã s-a schimbat conducerea companiei. Sper cã noul director, cã am auzit cã e tânãr si scolit în strãinãtate, va recupera serviciile postale pierdute si va repune Posta pe picioare, nu pentru noi, cei care lucrãm aici, ci pentru oamenii care au nevoie de cineva care sã le aducã pensia, ori scrisorile, coletele sau ziarele, si care sã le intre în ogradã indiferent cã e varã sau iarnã, cald, frig, zãpadã sau noroi. Atât vreau, sã ies la pensie tot postas!”, a încheiat Doru Bârlescu, de 28 de ani postas în judetul Vaslui.
