SENTINTÃ… Cu mare greutate, magistratii Judecãtoriei Vaslui au decis sã transmitã presei motivarea sentintei prin care s-a pronuntat asupra ordonantei presedintiale în dosarul intentat de reclamanta Nicolescot Simone, împotriva MAI si Inspectoratului de Jandarmi Vaslui. Motivarea a fost transmisã reclamantilor, asociatia “România fãrã Ei” si jurista Nicolescot Simone, cu întârziere, prin postã, desi aveau la Vaslui avocat care solicitase urgentã la comunicare. Împotriva acestei decizii a magistratilor, urmeazã a fi depus apel la Tribunalul Vaslui. Jandarmeria depusese la Curtea de Apel Iasi, cu doar câteva minute înainte de a începe procesul la Vaslui, o cerere de strãmutare pe motiv de bãnuialã legitimã, respectiv pentru cã nu aveau încredere în obiectivitatea judecãtorilor vasluieni. Judecãtorii vasluieni au respins sãptãmâna trecutã cererea de emitere a ordonantei presedintiale depusã la Judecãtoria Vaslui de cãtre juristul în drept european Nicolescot Simone, fãcutã pentru retragerea trupelor de jandarmi de pe teritoriul comunei Pungesti prin încetarea declarãrii acestei zone drept zonã specialã de sigurantã publicã.
Actiunea depusã în instantã, la Judecãtoria Vaslui, pentru obtinerea unei ordonante presedintiale în vederea încetãrii declarãrii acestei zone drept zonã specialã de sigurantã publicã de cãtre jurista în drept european Nicolescot Simone, a fost respinsã de judecãtori sãpãtmâna trecutã, motivarea acestei decizii fiind fãcutã publicã. În cererea de chemare în judecatã, se cerea “încetarea comportamentului prepusilor institutiei Jandarmeriei Române, comportament ce încalcã drepturile fundamentale ale omului, respectiv dreptul la liberã circulatie pe teritoriul comunei Pungesti pânã la solutionarea irevocabilã a procesului ce face obiectul dosarului nr. 8135/333/2013 aflat pe rolul Judecãtoriei Vaslui”. Cererea de emitere a ordonantei presidentiale a fost fãcutã pentru cã judecarea dosarului respectiv, 8135/333/2013, poate dura mai mult timp, mai ales cã nici mãcar nu s-a acordat termen de judecatã, cauza putând demara, cel mai devreme, la începutul anului viitor. Jurista Simona Niculescu a anuntat cã va face apel la decizia de respingere a cauzei privind emiterea ordonantei presidentiale, însã este uimitã nu doar de felul în care a fost solutionatã cauza de cãtre judecãtor, ci si de modul în care s-a fãcut comunicarea solutiei în dosar. „Ceea ce mi se pare extraordinar, în afara solutiei în aceastã cauzã, este faptul cã am primit motivarea prin postã la Curtea de Arges, asta desi am avocat la Vaslui, care a cerut sã i se transmitã de urgentã, prin fax sau mail, acest document, pentru a putea înainta apelul cât mai curând. S-au pierdut trei zile, timp în care deja putea fi judecat apelul, si, dacã am fi primit o solutie corectã, pungestenii ar fi putut circula iar liber în propria comunã”, a declarat d-na Nicolescot Simone.
Motivarea sentintei de respingere a ordonantei presidentiale:
“Dosar nr. 8136/333/2013
R O M AN I A
JUDECÃTORIA VASLUI
SENTINTA CIVILÃ Nr. 3953/2013
Sedinta publicã de la 12 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PRESEDINTE ELENA-MIRELA DUMITRIU
Grefier SMÃRÃNDITA-CORNELIA CHIRILÃ
Pe rol se aflã judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta N. S. L., domiciliatã în (…) si domiciliul procesual ales în (…), reclamanta ASOCIATIA “ROMÂNIA FÃRÃ EI” prin reprezentant NICOLESCOT SIMONE LUCIE în contradictoriu cu pârâta MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR – JANDARMERIA ROMÂNÃ PRIN INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDETEAN VASLUI cu sediul în (…), pârâta STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE REPREZ. PRIN DIRECTIA GENERALÃ REGIONALÃ A FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în (…) având ca obiect ordonantã presedintialã
La apelul nominal fãcut în sedinta publicã au lipsit pãrtile.
Procedura legal îndeplinitã.
S-a fãcut referatul cauzei de cãtre grefier s-au verificat actele si lucrãrile dosarului, dupã care:
Dezbaterile din prezenta cauzã au avut loc în încheierea de sedintã din 11 decembrie 2013 , fiind consemnate în încheierea de sedintã din acea zi care face parte integrantã din prezenta hotãrâre si când , din lipsã de timp pentru deliberare s-a amânat pronuntarea pentru astãzi si potrivit art.396 al.2 C.p.civ stabileste cã pronuntare hotãrârii se va face prin punerea la dispozitia pãrtilor a solutiei prin mijlocirea grefei instantei.
INSTANTA
Prin cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantii N. S. L., în nume propriu, si în calitate de reprezentant conventional al Asociatiei ,,România fãrã ei”, au chemat în judecata pe pârîtii Ministerul Administratiei si Internelor – Jandarmeria Românã prin Inspectoratul de Jandarmi Judetean Vaslui si Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice reprezentat prin Directia Generalã Regionalã a Finantelor Publice Vaslui pentru ca, pe calea ordonantei presedintialã, sã se dispunã de urgentã si fãrã citarea pãrtilor, încetarea comportamentului prepusilor institutiei Jandarmeriei Române, comportament ce încalcã drepturile fundamentale ale omului , respectiv dreptul la liberã circulatie pe teritoriul comunei Pungesti, jud. Vaslui pânã la solutionarea irevocabilã a procesului ce face obiectul dosarului nr. 8135/333/2013 aflat pe rolul Judecãtoriei Vaslui.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantii au sustinut cã cererea dedusã judecãtii îndeplineste conditiile de admisibilitate ce reglementeazã materia ordonantei presedintiale, în sensul cã se impune urgenta mãsurii de încetare a oricãror acte sau actiuni din partea pârâtei si a prepusilor sãi de a încãlca, a îngrãdi si a conditiona dreptul la libera circulatie prevãzut si garantat de art. 25 din Constitutia României, precum si dreptul la proprietate care este inviolabil, la fel garantat de Constitutia României. Reclamantii au arãtat cã, neluarea acestei mãsuri urgente este susceptibilã sã afecteze drepturile fundamentale mai sus mentionate, cu atât mai mult cu cât mãsura din prezenta ordonantã are caracter vremelnic pânã la solutionarea pe fond a actiunii în rãspundere civilã delictualã înregistratã pe rolul Judecãtoriei Vaslui. De asemenea, apreciazã reclamanta cã paguba produsa prin neluarea unei astfel de masuri vremelnice reprezintã însãsi îngrãdirea, restrictionarea si conditionarea drepturilor fundamentale mentionate.
Actiunea de fond având ca obiect rãspundere civila delictuala îndreptata împotriva pârîtilor tinde spre asigurarea apãrãrii drepturilor civile încãlcate prin actiunile prepusilor acestora si întrucât aceste drepturi au fost încãlcate s-a nãscut interesul de a se actiona in justitie pârâta pentru atragerea rãspunderii civile delictuale în vederea apãrãrii unui drept fundamental recunoscut de lege si care a fost încãlcat prin îngrãdire si conditionare.
În fundamentarea cererii reclamantii au invocat Directiva nr. 38/CE/29.04.2004 ce statueazã cã libera circulatie a persoanelor constituie una din libertãtile fundamentale, în spatiul european fãrã frontiere interne, libertatea fiind asigurata în conformitate cu dispozitiile tratatului. Restrângerea liberei circulatii a cetãtenilor Uniunii si a membrilor lor de familie, indiferent de cetãtenie, se poate face numai pentru motive de ordine publica, siguranta publicã sau sãnãtate publica, iar masurile luate din motive de ordine publica sau siguranta publica trebuie sa respecte principiul proportionalitãtii si sa se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauza.
Fatã de aceste dispozitii reclamantii apreciazã cã le-a fost îngrãdit dreptul fundamental la liberã circulatie prin conditionarea nelegala a dreptului la libera circulatie si a dreptului de a ajunge nestingherit la proprietate (in calitate de reprezentant al Asociatiei “România fara ei”), reclamanta N. S. L. (…).
În ceea ce priveste caracterul abuziv al restrictionãrii dreptului la libera circulatie in comuna Pungesti, jud. Vaslui, reclamantii au învederat faptul cã acest aspect reiese in mod evident din continutul constatului judecãtoresc, încheiat în data de 08.12.2013, ora 15:00, act întocmit de executor judecãtoresc S. A., la cererea reclamantei, in baza art. 55 alin. (2) al Legii 188/2000. astfel, reclamanta N. S. L. însotitã de reprezentantul sãu conventional, în persoana av. I.O., a unui reprezentant al cotidianului local,, Vremea Nouã,, si a executorului judecãtoresc S.A. au procedat la constatarea de urgenta, la fata locului, a modului in care Jandarmeria Românã, permite exercitarea dreptului la liberã circulatie al solicitantei in loc. Pungesti, jud. Vaslui precum si în tabãra instalata pe terenul, proprietatea numitului E. I. si în cortul apartinând „Asociatiei România fara Ei”.
Reclamantii au invocat în sustinerea cererii de chemare în judecat, dispozitiile art. 12 din Ordinul 60/2010 privind organizarea si executarea activitãtilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice si Hotãrârea 196/2005 privind aprobarea Strategiei Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetãteanului si prevenirea criminalitãtii stradale enumera masurile care limiteazã drepturile cetãtenesti care pot fi luate pe timpul stãrii de urgenta si al stãrii de asediu. Având in vedere ca nu a fost declarata starea de urgenta sau starea de asediu, luarea masurilor enumerate la sectiunea A1, masuri justificate doar in situatia prevãzuta de art. 3.2.2 mai sus citata, s-a fãcut in mod nelegal.
Totodatã, reclamanta a sustinut cã în acceptiunea art. 996 alin. 1, Cod de Procedura Civila, instanta de judecata poate constata ca in favoarea reclamantei in nume propriu si ca reprezentant exista aceasta aparenta de drept, poate ordona ca mãsura provizorie a încetãrii oricãror actiuni din partea paratei si a prepusilor sãi care duc la încãlcarea drepturilor fundamentale ale reclamantei in nume propriu si ca reprezentant al asociatiei mentionate, existând si preventia unei pagube iminente , respectiv dorinta exercitãrii dreptului la libera circulatie si a uzitãrii dreptului de proprietate – in acest sens, fiind anexat acordul de comodat pe care Asociatia “România Fara Ei” il are de la titularul dreptului de amplasare a cortului pe terenul din sat Silistea, comuna Pungesti.
Reclamantii au solicitat, in conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 998 CPC, ca procedura de solutionare a ordonantei sa fie data fãrã citarea pârtilor, teza a doua chiar. in aceeasi zi instanta sa se pronunte asupra mãsurii solicitate pe baza cererii si actelor depuse, fãrã concluziile pârtilor.
La termenul din data de 11.12.2013, reprezentantul conventional al Ministerului Afacerilor Interne a formulat cerere de interventie accesorie în interesul pârâtului Inspectoratul Judetean de Jandarmi Vaslui.
În cauzã a fost administratã proba cu înscrisurile depuse la dosar.
II. Procedura de judecatã
Având în vedere urgenta în solutionarea cererii, dedusã din situatia de fapt expusã în motivarea cererii introductive, fatã de cererea expresã a reclamantilor de solutionare a cauzei fãrã citarea pãrtilor, în baza înscrisurilor depuse de acestia la dosar si dispozitiile art. 998 alin.2 Cod procedurã civilã, cauzã pendinte a fost solutionatã fãrã citarea pãrtilor.
III. Referitor la cererea de interventie.
La termenul din data de 11.12.2013, Ministerul Afacerilor Interne a formulat cerere de interventie accesorie în interesul pârâtului Inspectoratul Judetean de Jandarmi Vaslui, cerere ce urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã, motivat de considerentul cã lãrgirea cadrului procesual cât priveste pãrtile în procesul civil contravine scopului prezentei proceduri, respectiv necesitatea pronuntãrii instantei doar asupra cererii de stabilire a aparentei de drept în favoarea reclamantilor.
IV. Aprecierea instantei
Analizând actele si lucrãrile dosarului, instanta retine urmãtoarele:
În fapt, reclamanta N. S. L., în nume propriu dar si în calitate de reprezentant al Asociatiei ,,România fãrã ei,, conform împuternicirii aflatã la fila 14 din dosarul cauzei, pretinde prin cererea introductivã cã i-a fost încãlcat dreptul la liberã circulatie pe teritoriul comunei Pungesti, jud. Vaslui, prin actiunile abuzive exercitate de cãtre prepusi din cadrul Inspectoratului Judetean al Jandarmeriei Române.
Pentru acest considerent reclamanta în dublã calitate, de reprezentant al Asociatieie ,,România fãrã ei,, a solicitat pe calea ordonantei presedintiale, sã se dispunã de urgentã, fãrã citarea pãrtilor, ca mãsurã provizorie încetarea deîndatã a comportamentului ce încalcã drepturile fundamentale ale omului, în sensul de a nu restrictiona dreptul la liberã circulatie pe teritoriul comunei Pungesti, pânã la solutionarea irevocabilã a actiunii de fond.
Pe rolul Judecãtorie Vaslui se aflã înregistrat Dosarul nr.8135/333/2013 având ca obiect ,,pretentii – daune morale” privind pe reclamanta N. S. L., în nume personal si în calitate de reprezentant conventional al Asociatiei ,, România fãrã ei,, si pârîtii Ministerul Administratiei si Internelor – Jandarmeria Românã prin Inspectoratul de Jandarmi Judetean Vaslui si Staul Român prin Ministerul Finantelor Publice, Directia Generalã Regionalã Finantelor Publice
În drept, potrivit art.996 alin.1 Cod procedurã civilã, „instanta stabilind cã în favoarea reclamantului existã aparenta de drept va putea sã ordone mãsuri provizorii în cazuri grabnice pentru pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere , pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara precum si pentru înlãturarea unor piedici ce s-ar ivi cu prilejul executãrii”.
Din aceste dispozitii legale rezultã cã admisibilitatea ordonantei presedintiale presupune îndeplinirea cumulativã a conditiilor referitoare la urgentã, caracter provizoriu, neprejudecarea fondului prin stabilirea aparentei dreptului. Îndeplinirea unei singure cerinte impuse de lege nu este suficientã pentru a deduce existenta ori pentru a complini absenta celorlalte conditii.
Art. 996 alin. 1 Cod procedurã civilã enumerã categoriile generale de situatii caracterizate prin urgentã: pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.
Conditiile ordonantei presedintiale se analizeazã în raport de circumstantele obiective ale spetei.
Raportând situatia de fapt la reglementãrile incidente, studiind dosarul prin prisma conditiilor mai sus mentionate instanta apreciazã neîntemeiatã cererea pentru urmãtoarele considerente:
De mentionat cu prioritate în privinta aprecierii asupra aparentei dreptului pretins de reclamanti, este faptul cã aceastã aparentã în drept trebuie sustinutã probatoriu, neputând fi dedusã a priori din simpla invocare a existentei dreptului fundamental de liberã circulatie.
Directiva nr.33/CE/29.04.2004 nu este aplicabilã în cauzã, obiectul acesteia fiind în sensul de asigurare a libertãtii de circulatie a cetãtenilor statelor membre ale Uniunii Europene, pe teritoriul acestora, (respectiv dreptul de intrare si iesire din/în aceste state) si nu a libertãtii de circulatie pe teritoriul statului european ce a permis deja resortisantului intrarea sa.
Din motivarea în fapt a raportului juridic conflictual dedus judecãtii, rezultã cã cererea reclamantei tinde la încetarea unor acte abuzive sãvârsite de prepusii pârâtei Inspectoratul de Jandarmi Judetean Vaslui, mãsura ce se urmãreste a fi luatã de instantã implicând stabilirea în baza probelor administrate a caracterului aparent abuziv al actelor si faptelor întreprinse de prepusii pârâtei.
Astfel, reclamantii invocã împrejurãri ce privesc în esentã îngrãdirea dreptului la liberã circulatie, prevãzut si garantat de dispozitiile art. 25 din Constitutia României precum si dreptul de proprietate care este inviolabil, garantat de acelasi act normativ.
Este adevãrat cã prin Constitutia României se recunoaste dreptul la liberã circulatie a cetãtenilor pe teritoriul României, însã acest drept nu este unul absolut, ci relativ, fiind susceptibil de a fi restrâns în conditiile expres prevãzute de art.53, în continutul cãruia se specificã si necesitatea asigurãrii ordinii si sigurantei publice.
Situatia de fapt pe care se întemeiazã reclamanta în demersul sãu juridic, rezultã din mijlocul de probã administrat în conditiile art.364 alin. 1 din Noul Cod de procedurã civilã, respectiv procesul verbal de constatare la fata locului a unei stãri de fapt care ar putea sã înceteze ori sã se schimbe pânã la administrarea probelor, în tabãra instalatã pe teritoriul numitului E.I. , în cortul apartinând Asociatiei Române fãrã ei, întocmit la data de 08.12.2013, ora 15.00 de cãtre Biroul de executor judecãtoresc S. A. (f.15 -19).
Analizând continutul procesului verbal, prin prisma faptelor pretinse ca abuzive, proces verbal depus de reclamantã în dovedirea situatiei de fapt, instanta retine cã se imputã organelor de ordine publicã actiunile de legitimare a persoanelor, de pretindere a justificãrii unui interes de circulatie în zonã si de permitere a accesului în grupuri restrânse, în anumite conditii.
Retine astfel instanta cã în zonã a fost permis accesul executorului judecãtoresc, al reclamantei si reprezentantei sale conventionale, precum si a reprezentantului cotidianului local „Vremea Nouã”.
Asadar, din continutul procesului verbal rezultã faptul cã în data de 08.12.2013, ora 15:00, reclamanta însotitã de executorul judecãtoresc si reprezentantul conventional al reclamantei, av. I. O., s-au deplasat în localitatea sat Silistea, comuna Pungesti, jud. Vaslui, „unde au fost gãsite cadre ale Politiei si Jandarmeriei, care i-au solicitat executorului judecãtoresc S. A. sã precizeze scopul venirii în zonã, fiind totodatã legitimat. Se atestã în cuprinsul procesului verbal mentionat faptul cã accesul în tabãra instalatã pe terenul proprietatea numitului I. E., s-a realizat numai dupã legitimarea persoanelor nominalizate mai sus, fãrã a fi întrebate care este scopul prezentei acestora în tabãrã”.
În aceste circumstante de fapt ,,au fost efectuate planse foto si filmãri de cãtre reprezentantul cotidianului local ,,Vremea Nouã,, în persana numitului L. T.”. Totodatã s-a consemnat în cuprinsul mijlocului de probã prezenta numitei M. M., care a declarat faptul cã „este urmãritã de cãtre reprezentanti ai organelor de ordine , ce au exercitat acte de presiune fizicã si psihicã asupra acesteia”. Susnumita a declarat faptul cã „i-a fost fricã sã se deplaseze în localitatea Pungesti, întrucât detinea informatii cã este urmãritã de organele jandarmeriei în scopul de a fi interogatã cu privire la protestele la care luase parte în serile precedente”.
Un alt aspect consemnat în cuprinsul procesului verbal se referã la momentul în care reclamanta însotitã de reprezentantul conventional si de localnici, a solicitat reprezentantilor jandarmeriei sã permitã accesul în tabãra improvizatã pe terenul numitului I. E., teren situat în dreptul terenului concesionat de Chevron, împrejurare în care reprezentantii Jandarmeriei :,,dupã fixarea, de-a latul drumului în cauzã, a gardurilor de protectie si dupã constituirea unui cordon uman în dreptul acestuia, au comunicat reclamantei cã accesul în tabãrã nu poate fi permis decât în prezenta proprietarului terenului pe care este amplasatã tabãra si doar în grupuri de câte 3-4 persoane doar pentru ca cei care au luat , anterior parte la protestele împotriva Chevron, sã-si poatã recupera bunurile personale, aflate în tabãra evacuatã în seara anterioarã încheierii procesului verbal. Reprezentantii Jandarmeriei au declarat faptul cã nu pot permite accesul în tabãrã decât în grupuri mici de maxim 4-5 persoane, însotite de jandarmi, accesul fiecãrui grup astfel constituit urmând a fi permis, dupã ce grupul anterior intrat, va fi iesit din perimetrul de sigurantã. În legãturã cu misiunea lor în cauzã, membrii din cadrul Jandarmeriei au declarat cã misiunea lor este aceea de a asigura ordinea si securitatea zonei, în conditiile în care au avut loc proteste care au degenerat în încãlcãri ale ordinii si linistii publice”.
Aspectele de fapt relevate în sustinerea solicitãrii adresate de reclamantã, astfel cum rezultã din mijlocul de probã administrat în cauzã expus pe larg în aliniatele anterioare nu sunt de naturã sã creeze aparenta încãlcãrii dreptului de liberã circulatie prin exercitarea unor abuzuri din partea Jandarmeriei Române.
Sustinerile numitei M. M. sunt vagi, prin neindicarea în concret a actelor si faptelor materiale sãvârsite de cãtre organele de ordine publicã de naturã sã nascã în persoana acesteia o stare de presiune fizicã si psihicã, nefiind susceptibile sã conducã la stabilirea în mod obiectiv a situatiei de fapt.
Se invocã caracterul notoriu al abuzurilor exercitate de organele de ordine publicã asupra protestatarilor, însã trebuie precizat cu privire la acest aspect cã acest caracter notoriu se întemeiazã pe aprecierea reprezentantilor mass-media, articolele de presã sau reportajele audio-video neconstituind mijloace legale de probã, susceptibile de a fundamenta solutia unei instante în conditiile în care este necesarã respectarea principiului nemijlocirii administrãrii probelor, ca si garantie a impartialitãtii instantei. În caz contrar, simplele articole de presã ca atare ar substitui, într-un mod contrar statului de drept, în care justitia se realizeazã exclusiv prin instantele judecãtoresti, necesitatea oricãrei judecãti.
Pe de altã parte, o analizã detaliatã a raporturilor juridice dintre pãrti este incompatibilã cu specificul procedurii. Stabilirea încãlcãrii dreptului la liberã circulatie prin acte abuzive din partea autoritãtilor care actioneazã în baza unor decizii administrative, reprezintã o chestiune de fond care va fi analizatã în cadrul dosarului nr. 8135/333/2013, aflat pe rolul Judecãtoria Vaslui.
În acest sens, mãsura care se solicitã a fi luatã pe calea ordonantei presedintiale trebuie sã aibã un caracter provizoriu, cu dubla semnificatie: a întinderii mãsurii pânã la pronuntarea asupra fondului si a naturii reversibile a efectelor încetãrii temporare a acestei mãsuri.
Or, mãsura care se cere a fi luatã, de interzicere a Jandarmeriei Române de a nu mai conditiona temporar (pânã la finalizarea protestelor) accesul persoanelor în zonã, de identificarea lor si justificarea unui interes, pânã la solutionarea actiunii de fond, este de naturã a produce de fapt efecte ireversibile în contextul necesitãtii asigurãrii continue a ordinii si linistii publice. Luarea unei asemenea mãsuri ar echivala în mod necesar cu prejudecarea fondului, ceea ce denotã neîntrunirea conditiei contrare a ordonantei presedintiale.
A fortiori, aparenta de drept este retinutã ca fiind în favoarea reclamantului atunci când pozitia acestuia în cadrul raportului juridic pe care se grefeazã ordonanta presedintialã este preferabilã din punct de vedere legal. Or, în contextul situatiei de fapt retinute în cauzã, în care conditionarea libertãtii de circulatie – de prezentarea unei legitimatii si de justificarea unui interes – prezintã o aparentã de legitimitate, zona fiind declaratã de sigurantã publicã, nu se poate retine caracterul preferabil al aparentei unui drept relativ (care comportã de altfel anumite limitãri), în cadrul prezentei proceduri, fãrã a prejudeca fondul.
În consecintã, instantã apreciazã cã în cauzã nu sunt întrunite cerintele prevãzute de lege pentru aprecierea ca întemeiatã a prezentei cereri de emitere a unei ordonante presedintiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTÃRÃSTE
Respinge ca inadmisibilã cererea de interventie accesorie formulatã de Ministerul Afacerilor Interne, prin reprezentant legal – Directia Generalã Juridicã, cu sediul în (…).
Respinge ca neîntemeiatã cererea de emitere a ordonantei presedintiale formulatã de reclamanta N. S. L., cu domiciliul în (…) si cu resedinta în (…), în nume propriu si în calitate de reprezentant al Asociatiei, “România fãrã ei” cu sediul în (…).
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecãtoria Vaslui.
Pronuntatã în sedintã publicã azi, 12.12.2013”.
