România are în vedere faptul că principalele constrângeri şi bariere în ceea ce priveşte adaptarea eficientă la schimbările climatice sunt la nivel instituţional, tehnologic şi financiar, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely, la reuniunea Consiliului Informal de Mediu al UE.
Ministrul Mediului şi Pădurilor László Borbély a participat în perioada 10-12 iulie 2011 la reuniunea Consiliului Informal de Mediu al Uniunii Europene, la Sopot în Polonia.
În cadrul reuniunii, intitulată ‘Definirea unui Nou Cadru al Politcii de Mediu la nivel European’, miniştrii mediului din UE au discutat despre posibile abordări ale politicii de mediu pentru următorii 20 de ani, despre evaluarea celui de-al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (2002-2012) şi oportunitatea elaborării unui nou program, despre implementarea iniţiativei emblematice a Strategiei UE2020 privind eficienţa resurselor, pentru dezvoltarea unei economii decuplate de consumul excesiv şi utilizarea nedurabilă a resurselor, de efectele negative asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în contextul pregătirilor la nivel internaţional privind Conferinţa ONU pentru Dezvoltare Durabilă de anul viitor de la Rio de Janeiro.
Aşa cum a menţionat şi ministrul mediului şi pădurilor, László Borbély, „priorităţile de acţiune în politica de mediu la nivelul UE trebuie să vizeze o mai bună integrare a politicii de mediu în celalate politici sectoriale, o utilizare mai eficientă a instrumentelor financiare pentru stimularea dezvoltării unei economii verzi, ca principal instrument pentru dezvoltarea durabilă”.
Dintre domeniile de acţiune se menţine problematica schimbărilor climatice, punându-se accentul pe adaptarea la efectele schimbărilor climatice, se vor intensifica activităţile privind implementarea Strategiei UE în domeniul biodiversităţii, precum şi managementul deşeurilor .
Ministrul László Borbély a menţionat că „municipalităţile în calitatea lor de autorităţi pot influenţa, de asemenea, localizarea activităţilor privind implementarea măsurilor de adaptare, utilizarea şi alocarea resurselor astfel încât să minimizeze efectele şi riscurile asociate cu efectele schimbările climatice. România are în vedere faptul că principalele constrângeri şi bariere în ceea ce priveşte adaptarea eficientă la schimbările climatice sunt la nivel instituţional, tehnologic şi financiar. Procesul de adaptare la schimbările climatice reprezintă o parte importantă în cadrul obiectivelor şi politicii de dezvoltare durabilă. Pentru a avea rezultate concrete, este necesar să se creeze o platformă transversală pentru implicarea tuturor parteneriatelor public – private în procesul de elaborare a politicilor, prioritatea la nivel naţional fiind elaborarea Strategiei privind Schimbările Climatice 2011-2020, stabilirea ţintelor, obiectivelor şi monitorizarea progresului realizat”.
O altă temă discutată a fost tactica de negociere UE pentru asigurarea unui rezultat de succes la Conferinţa Părţilor de la Durban (Africa de Sud, noiembrie 2011). Uniunea Europeană vrea să-şi păstreze rolul de lider climatic global, dar o gestionare globală a problemelor climatice reclamă existenţa unui acord cu valoare obligatorie, care să cuprindă întreaga reţea de angajamente climatice. Astfel, se pot asigura premise pentru acţiunea integrată vizând atingerea obiectivului de limitare a creşterii temparaturii globale la 2°C. Ministrul mediului, László Borbély, a declarat că „dincolo de ţintele tehnice, principalul obiectiv de atins în Durban este încrederea, pentru a continua cu succes lucrul într-o abordare atît de extinsă cum este cea asigurată de cadrul UNFCCC. Dintotdeauna, Uniunea Europeană a fost un furnizor de încredere şi credibilitate”.
REALITATEA.net
