Dan-Radu Ruşanu, zis Unchiu, a fost reţinut de procurorii DNA. Codruţa Kovesi cere Camerei Deputaţilor aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Daniel Chiţoiu

Astfel, potrivit probelor administrate până în prezent, a rezultat că suspectul Ruşanu Radu Dan a întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 93/2013,  privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea Legii nr. 136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România şi a avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16.10.2013 şi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013. Pentru atingerea intereselor personale, Ruşanu Radu Dan, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului A.S.F. Astfel, cunoscând faptul că Tudor Daniel George, la acea dată vicepreședintele sectorului de supraveghere a asigurărilor,  nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului A.S.F., experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.
O altă prevedere a cărei reglementare a obţinut-o în cadrul şedinţei de guvern din 16.10.2013, a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivă a preşedintelui A.S.F., a deciziei de declanşare sau nu a unor controale la societăţile de asigurări, inopinate, îngrădind astfel atribuţiile vicepreşedinţilor sectoarelor supravegheate, care se presupune că aveau competenţele să decidă oportunitatea instituirii unor astfel de controale. În acest mod, Ruşanu Radu Dan a urmărit şi a obţinut, foloase necuvenite, prin încălcarea normelor de drept, aducând vătămări, atât instituţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie să funcţioneze, guvernat de principiul transparenţei instituţionale, cât şi lui Tudor Daniel George.

Suspectului Ruşanu Radu Dan i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și noile acuzații,în conformitate cu prevederile art. 311  Cod procedură penală.

La data de 25 februarie 2014, suspectul Ruşanu Radu Dan a fost reținut pentru 24 de ore, acesta urmând a fi prezentat la aceeași dată, la Tribunalul București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Update ora 14.25 Potrivit unui comunicat al DNA, în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis  procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale faţă de Daniel Chiţoiu pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice.

DNA: A iniţiat adoptarea unui OUG

Potrivit procurorilor, cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale are în vedere faptul că, în acest moment, există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, numitul Chiţoiu Daniel a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor,  precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA.

Probele administrate au relevat vinovăţia fostului ministru

Având în vedere că membrii Consiliului sunt numiţi de către Parlament, în şedinţă comună a celor două camere, pentru un mandat de 5 ani, iar revocarea lor se dispune după aceeaşi procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condiţiile de numire, singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condiţiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului.
Probele administrate au relevat că, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Chiţoiu Daniel a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.

Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate.
Probele administrate în cauză au arătat că noile dispoziţii urmăreau exclusiv eliminarea lui Tudor Daniel George, iar condiţiile de experienţă au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situaţiei personale a acestuia şi pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experienţă apropiată.

Menţiuni mincinoase în actul normativ

În nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar.

Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă. Totodată, a fost invocat caracterul potenţial neconstituţional al unei ordonanţe urgenţă care modifică dispoziţiile referitoare la membrii consiliului, la mai puţin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa acelaşi domeniu.

Fără nota justificativă

Deşi Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situaţie, iniţiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care şi-a însuşit observaţiile sau să prezinte argumentele pentru care nu şi le-a însuşit, Chiţoiu Daniel a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate şi fără a întocmi nota menţionată.

Ulterior, proiectul de ordonanţă a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din H.G. nr. 561/2009.

În cursul aceleiaşi zile, a fost adoptată în forma propusă de iniţiator, Ordonanţa de urgenţă nr. 94 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în 18 octombrie 2013.

DNA: „Au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară”

Iniţierea unui act normativ care nu urmăreşte un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup şi care nu se adresează unei situaţii generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru.

În referatul procurorilor se arată că, prin faptele descrise au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată. În acelaşi timp, grupul infracţional care viza protejarea intereselor SC Carpatica Asig SA ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control.

Ruşanu este audiat la DNA

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, s-a prezentat marţi la DNA pentru a fi audiat în dosarul Carpatica-ASF, în care este cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu.

Ruşanu este acuzat că a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvern care să dea caracter normativ şi obligatoriu intereselor sale personale şi de grup. La intrarea în sediul DNA, Dan Radu Ruşanu nu a făcut declaraţii.

Cazul milionarului Ilie Carabulea a scos la iveală nu doar corupţia din Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar şi faptul că instituţia a fost creată, peste noapte, printr-o ordonanţă „cu dedicaţie” iniţiată de Ruşanu în benefi ciul personal şi de grup.

Mergând pe firul anchetei în cazul milionarului Ilie Carabulea, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au ajuns să probeze faptul că reţeaua de corupţi din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – de care s-a servit patronul din umbră al firmei de asigurări Carpatica – a atins chiar şi cel mai înalt nivel al instituţiei. Liberalul Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF supranumit „Unchiu’”, a fost ieri pus sub acuzare de către procurorii DNA, care au extins urmărirea penală şi asupra lui, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu.

Conform procurorilor DNA, Marian Mîrzac, unul dintre personajele corupte de către milionarul Carabulea, a urmărit crearea unui pol de influenţă şi chiar ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al ASF. Când acest lucru nu s-a întâmplat, fiind numit altcineva ca vicepreşedinte după demisia lui George Daniel Tudor, Marian Mîrzac a transmis, pe 8 noiembrie, mesaje tip SMS intermediarului Radu Mustăţea.