EXCLUSIV: IATÃ DENUNTUL LUI BODOGA
ANCHETÃ Cei 47 de politisti de frontierã din Vama Albita, arestati, cu surle si trâmbite, în februarie 2011, au astãzi termenul de judecatã, la Curtea de Apel Iasi. Nici dupã doi ani de la petrecerea evenimentului ce se dorea a fi „marea curãtenie” din Vama Albita nu se stie concret cine este cu adevãrat vinovat în acest dosar si nici dacã Valeriu Bodoga, seful de atunci al IJPF Vaslui, din postura de denuntãtor al propriilor colegi, a fãcut, într-adevãr, o faptã corectã sau a fost vorba doar despre o turnãtorie de zile mari, care l-a ajutat pe el sã scape cu bine din vizorul anchetatorilor si, mai apoi – întâmplãtor sau nu – sã avanseze într-o functie-cheie în sistem. Poate cã rãspunsul – mãcar în parte – s-ar putea descifra din însusi denuntul scris cu mâna sa, în data de 25.11.2010 în fatã procurorilor DNA (facsimil). Culmea este cã, desi Bodoga s-a vrut a fi cel care demascã sistemul corupt, procurorii DNA „scapã” (intentionat sau nu) faptul cã „mita era împãrtitã cu toti sefii ierarhici”, inclusiv cu Bodoga!
De doi ani se chinuie procurorii DNA, pe de o parte, si cei 47 de fosti politisti de frontierã, acuzati de luare de mitã în 2011, pe de altã parte, sã îsi demonstreze, fiecare, adevãrul lor. În timp ce procurorii adunau suficiente probe pentru a arãta cã în Vama Albita, politistii de frontierã, de jos, pânã sus, fãceau parte dintr-un grup infractional bine organizat, în care, de la simpli politisti, pânã la seful de IJPF Vaslui (cum era organizarea atunci) aveau cunostintã de mita din Vamã, precum si de strategiile prin care traficul de tigãri de contrabandã era tolerat în sistem. Prin însãsi rechizitoriul procurorilor, se aratã cã toti nu doar cã stiau cum functioneazã contrabanda, dar si primeau foloase (bani si alte bunuri) pentru a „închide ochii”. „Ulterior, prin declaratiile date, inculpatii Sorea Veronica, Cherciu Cãtãlin, Carp Gheorghe, Paveliuc Ciprian, Popa C. Cãtãlin, Gavrilitã Marius, Mazdrag Traian, Luca Alexandru, Lãdaru George, Tãrãgan Ionut, Popa N. Cãtãlin au recunoscut existenta grupului infractional organizat în care rolurile si atributiile erau în mod explicit prestabilite, iar beneficiul activitãtii infractionale era împãrtit potrivit întelegerii între politistii simpli si sefii ierarhici”, scriu procurorii în rechizitoriu.
Cei care nu colaborau pentru încasarea spãgii erau trimisi „la colindat” pe frontiera verde!
Destul de ciudat rãmâne faptul cã, desi procurorii spun cã au avut indicii asupra faptului cã banii proveniti din mitã mergeau pânã sus, la Bodoga, iar declaratiile date de multi din cei 47 de politisti sustin acest aspect, Valeriu Bodoga a „scãpat” cu bine, mai ales dupã disjungerea dosarului. „(…) Împãrtirea sumei totale provenitã din mitã se fãcea de cãtre lucrãtorii simpli (…) si directionarea ulterioarã a cotelor din aceste sume convenite prealabil de cãtre sefii ierarhici (sef turã, sef PTF, sef sector, sef IJPF), atributii ce reveneau sefului de grupã. (…)Banii primiti cu titlu de mitã sunt ascunsi pânã la iesirea din turã în buzunarele interioare ale uniformei sau în mânecã, fie în autoturismele personale aflate în parcare, fie sunt situatii în care le ascund în tonetã, în diferite locuri (deasupra usii, în cosul de gunoi, în sertare, etc). (…) „Un alt aspect care întãreste ideea existentei ierarhice în cadrul grupului infractional si anume cã aceia dintre politistii de frontierã care nu se implicau în activitãtile infractionale de coruptie, care nu contribuiau cu sumele primite cu titlu de mitã de la cetãteni sau care erau suspecti, erau izolati de grupul infractional, iar sefii ierarhici (sefii de grupã, sefii de turã si seful PTF Albita) aveau grijã sã îi repartizeze în zonele de activitate unde nu aveau contact cu cetãtenii, mai precis <<fâsia verde>> si unde nu se putea primi mitã”, mai spun procurorii în rechizitoriu, care, din continutul concluziilor, aratã cã au dovezi cã tolerarea contrabandei si însusirea de foloase (bani si bunuri) din aceastã activitate ilegalã era rodul unei „colaborãri” piramidale, care ducea pânã sus, la seful IJPF de la acea vreme.
De ce sã fi cerut Bodoga ajutorul DNA-ului, când IGPF-ul are structurã proprie de prevenire si combatere a infractionalitãtii la frontierele de stat?!
Chiar dacã au trecut 2 ani de la cele întâmplate, încã mai pare socantã decizia lui Valeriu Bodoga de a-si turna colegii la DNA. Dacã unii sustin cã acesta, cinstit fiind, a vrut sã se facã o curãtenie în sistem, altii, cei mai multi, nu cred o iotã din aceastã variantã. Si pun cap la cap o serie de chestiuni, care…nu prea se leagã: de ce, dacã era sef din 15.09.2009, a avut nevoie de un an si o lunã, pânã sã spunã DNA-ului despre coruptia din Vamã?! Si cum de, desi în denunt scrie o multime de nume si de fapte considerate de coruptie, nu a luat singur, în tot acest timp, decizia de a sanctiona si de a combate toate acestea, una din sarcinile sale principale fiind tocmai aceea de a preveni si combate infractionalitatea la frontiera de stat?! Asa se întreabã colegii care, de atunci, trebuie sã dea explicatiii peste explicatii anchetatorilor si, de anul acesta, magistratilor. Din punctul lor de vedere, Valeriu Bodoga a fãcut acel denunt doar ca el sã scape din atentia DNA-ului, autosesizat încã din data de 1 noimebrie 2010. Pe 2 noiembrie 2010, procurorii cer autorizarea interceptãrilor în Vama Albita, apoi, la câteva zile, ajunge în Vamã ofiterul sub acoperire , Mihai Ovidiu Fotin, iar pe 25 noiembrie – surprizã sau nu! – seful IJPF Vaslui merge repede la procurori sã „dezvãluie” totul! Cronologic, spun fostii sãi colegi, s-ar putea observa cã derularea evenimentelor aratã cã Bodoga ar fi putut avea cunostintã din timp de faptul cã DNA-ul e deja cu ochii pe Vamã, iar „mãrturisirile” sale ar fi fost rodul compromisului prin care el era „absolvit” de necazuri, dacã va coopera cu anchetatorii.
Momente vesele din dosar: borcanul cu gem, spionul betiv, iar, în final „Nu eram în deplinãtatea facultãtilor mintale, când am recunoscut”!
Dincolo de gravitatea faptelor petrecute în cel mai mare punct de trecere a frontierei de stat de pe granita de est a UE, au fost câteva elemente care au stârnit si ilaritatea celor care au aflat, de pildã, din interceptãrile anchetatorilor, cã, în Vama Albita, mitã însemna si un borcãnel cu gem. „Nu ai prin masinã, sã mâncãm si noi dimineata, la ceai?!”, întreba unul dintre politisti pe un cetãtean moldovean. Sigur, faptul cã în vãmile din vestul tãrii, unde au existat operatiuni similare, iar mita era de la sute de euro în sus, faptul cã la Vaslui mergea si un borcãnel cu gem, spunea ceva despre sãrãcia din zonã. Un alt moment care a stârnit râsul a fost prestatia „celebrului” ofiter sub acoperire, Mihai Ovidiu Fotin. Adus de pe frontiera verde de la Galati, Fotin avea misiunea sã culeagã probe despre politistii corupti. Bineînteles, nimeni (oare!?) nu stie de misiunea lui secretã. Pânã într-o zi, când „spionul” s-a îmbãtat crunt si le-a spus exact cine este si de unde vine! Culmea este cã putini l-au crezut… Ulterior, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au spus cã „informatiile” lui Fotin depuse la dosar nu au nicio relevantã si n-au luat nimic în considerare. Îndatã dupã declansarea arestãrilor, spionul auto-desconspirat a dispãrut, nimeni nu stie unde. Apoi, au urmat declaratiile celor 47 de politisti arestati. Acestia , initial, luati pe nepregãtite, au mãrturisit aspecte din cele petrecute în Vamã, însã, la sfatul avocatilor, a fost nevoie sã îsi conteste propriile spuse. De pildã, dacã Cherciu si Carp au dat vina fie pe starea de soc, fie pe pastilele de rãcealã, cea mai tare declaratie îi apartine politistului Emil Ciprian Paveliuc, care crede acum cã… nu a fost sãnãtos la cap, atunci când a confirmat acuzatiile anchetatorilor: „Eram în detentie si nu eram în deplinãtatea facultãtilor mintale, atunci când am recunoscut”, a declarat Emil Ciprian Paveliuc. Am semnat acele declaratii prin care am recunoscut pentru cã procurorii mi-au promis cã-mi vor da drumul din arest. La douã sãptãmâni am fost lãsat sã plec acasã”, a declarat si Cãtãlin C. Popa. „Nu-mi mentin declaratiile pentru cã am recunoscut sub presiune. Aveam un copil de sase ani si mi s-a spus cã voi fi lãsat sã-l vãd dacã voi recunoaste. În aceeasi perioadã, a murit bunica si a nãscut sotia. Am declarat asa cum mi-au cerut procurorii”, s-a apãrat si Ciprian Alexandru Luca.
Procurorii nu au niciun dubiu: sefii ierarhici, pânã la seful IJPF, primeau o parte din mitã!
În cazul unor controale de la Bucuresti pe linie de frontierã „sefii ierarhici care coordonau PTF Albita le solicitau explicit ca din sumele pe care politistii simpli le încasau cu titlu de mitã, sã achite asa-zisele cheltuieli de protocol, constând fie în acoperirea cheltuielilor la restaurant, fie în achizitionarea de produse duty-free. Acest aspect nu face decât sã confirme faptul cã sefii ierarhici erau cei care, în paralel cu coordonarea si supravegherea profesionalã a politistilor de frontierã PTF Albita, coordonau si protejau activitatea infractionalã a acelorasi politisti de frontierã ce activau în cadrul punctului de frontierã”, se mai spune în rechizitoriu.
Denunt
Subsemnatul Bodoga Valeriu, fiul lui Mihai si Maria (…) vã aduc la cunostintã urmãtoarele: începând cu data de 15.09.2009 ocup functia de sef al IJPF Vaslui. Principalele mele atributii de serviciu pe care le am sunt urmãtoarele: manageria IJPF Vaslui pe toate componentele, atât operative, cât si inoperative; descoperirea si combaterea infractionalitãtii tranfrontaliere; descoperirea si combaterea faptelor de coruptie. În decursul activitãtilor desfãsurate de cãtre mine în aceastã periodã, în circumstantele arãtate mai sus, am luat cunostintã despre faptul cã mai multi lucrãtori ai politiei de frontierã din subordine, precum si lucrãtori vamali din punctul de trecere a frontierei Albita sunt implicati în sãvârsirea unor fapte de coruptie. Primesc anumite sume de bani cu titlu de mitã pentru a permite anumitor persoane care tranziteazã frontiera sã intre în tarã cu diferite cantitãti de produse peste limita legalã, respectiv cea prevãzutã de OUG 59/2010, si anume, 2 pachete de tigãri de persoanã, pentru fiecare trecere. Tigãrile sunt de origine R. Moldova si Ucraina si sunt introduse pe teritoriul României în scopul comercializãrii lor ilicite, atât pe traficul de marfã, cât si pe traficul de cãlãtori. În fapt, arãt cã ofiterul de politie cms. sef Gheteu Liviu, adjunctul sefului SPF Husi este implicat în fapte de coruptie în sensul cã acesta, cu ajutorul ag. Sef adj. Petcu Romicã, si ag. sef adj. Bucur Sorin, tolereazã introducerea tigãrilor în tarã, în schimbul primirii unei sume de bani. La rândul lor, agentii de politie enumerati anterior intervin la anumiti politisti din subordine, cum ar fi: ag. sef Trifan Aurelian, ag. sef Dumitrascu Marius sau ag. Dacu Ionicã, care, prin planificarea fãcutã, înlesnesc intrarea în tarã a mijloacelor de transport care contin tigãri. Mentionez cã acesti ultimi agenti de politie îsi desfãsoarã activitatea conform planificãrii stabilite cu intentie de sefii de grupã la solicitarea cms. sef Gheteu (…). În baza unor întelegeri prealabile (…), cms. sef Gheteu Liviu indicã politistilor de frontierã anumite mijloace de transport care nu trebuie controlate. Desi nu au în atributii controlul fizic desfãsurat asupra mijloacelor de transport, la intrarea în tarã, politistii de frontierã sunt obligati sã se sesizeze despre orice neregulã pe care o constatã chiar dacã este de competenta exclusivã a organului vamal. Spre exemplu, dacã pe bancheta unui autoturism se aflã o anumitã cantitate de tigãri peste limita admisã de lege, politistul de frontierã trebuie sã informeze lucrãtorul vamal, pentru mãsuri în consecintã, în sensul aplicãrii unei mãsuri sau constatãrii unei infractiuni dupã caz. Arãt cã traficul cu tigãri prin punctul Albita nu este posibil fãrã implicarea comunã a vamesilor si politistilor de frontierã. Din datele si informatiile detinute, rezultã cã transporturile de tigãri sunt planificate si în schimbul lor, lucrãtorii vamali primesc anumite sume de bani cu titlu de mitã, întelegându-se anterior cu transmitãtorul când si cum sã introducã în tarã cantitãtile de tigãri. Stiu cã Gheteu Liviu colaboreazã cu privire la aceastã activitate infractionalã cu anumiti vamesi cum ar fi: Giugaru Alexandru, sotii Beanu Victor si Cristina, Frentescu Nuti (…) Din verificãri, a reiesit implicarea directã a vamesului Beanu Cristina care a primit o anumitã sumã de bani si din care o parte a dat-o cms. Gheteu anterior intrãrii în tarã a mijloacelor de transport. Agentul de politie planificat în mod intentionat, în acea zi, de cãtre Gheteu Liviu, a fost agentul sef Balahura Ion, un apropiat al ofiterului care, desi existau indicii suficiente despre camion cã transportã tigãri, nu a fãcut nimic de naturã sã identifice si sã anunte despre prezenta lui în punct. În privinta acestui transport de tigãri, au fost fãcute, la momentul respectiv, demersurile cãtre parchet, DIICOT, structura teritorialã Vaslui. Tot din informatiile pe care le detin, rezultã cã agentii de politie mentionati colecteazã sume de bani cu titlu de mitã în urma desfãsurãrii micului trafic de tigãri, pe care, ulterior, le împart cu sefii de grupã, Petcu si Bucur, iar acestia din urmã dau, la rândul lor, o parte din bani lui Gheteu Liviu. Aceastã modalitate este aleasã pentru ca subofiterii de politie sã fie repartizati si sã nu fie schimbati din acele posturi de control, unde au cea mai mare posibilitate de a lua, cu titlu de mitã, sume de bani de la participantii la trafic gãsiti în neregulã. Existã posibilitatea ca sumele de bani remise cu titlu de mitã de cãtre lucrãtorii din subordinea cms. sef Gheteu sã se facã chiar în biroul de lucru al acestuia din urmã. Mai arãt cã Gheteu Liviu întretine relatii de prietenie cu agentii de politie mai sus mentionati, întrucât au fost vãzuti împreunã mai mult timp, atât în cadrul programului de serviciu, cât si în timpul liber. Mai stiu despre Gheteu Liviu cã mentine relatii de prietenie cu familia Bunescu Sergiu din Husi despre care existã date si informatii cã este implicatã în traficul cu tigãri de contrabandã. Familia Bunescu detine prin intermediul unui asociat mai multe camioane care au fost reperate în mod frecvent tranzitând punctul de trecere a frontierei. Relatia de prietenie a celor douã familii este reliefatã si prin faptul cã la sãrbãtorile de iarnã din 2009 – 2010 au fost împreunã într-un sejur în Portugalia. Am observant cã familia Gheteu efectueazã cheltuieli lunare care sunt mult peste posibilitãtile financiare obtinute din salarii. Sumele vehiculate pentru un transport de contrabandã cu camionul pot fi cuprinse între 500.000 euro si 1.000.000 euro, în functie de cantitate si calitate (…). În spijinul celor arãtate pânã acum, mentionez cã dintr-o discutie personalã cu agentul de politie Harabagiu Adrian (în prezent destituit din Politie) a rezultat cã acesta, anterior, a dat cu titlu de mitã în mod regulat diferite sume de bani lui Gheteu, pentru a fi planificat în posturi care ofereau posibilitatea sã ia mitã. Totodatã, de când sunt seful IJPF, i-am mai depistat si pe agentii de politie Rãdoi Adrian (în prezent pensionat), Zgãvârdici Gelu, (aflat în cercetare prelabilã) (…) Nicusor (sanctionat disciplinar), Gusel Ovidiu (arestat pentru sase luni si pus la dispozitie), Albesteanu Corneliu (arestat) care au sãvârsit activitãti ilegale în încercarea de a introduce în România tigãri de contrabandã si care se dovedesc a fi apropiati ai ofiterului Gheteu Liviu. Acesta este denuntul meu pe care îl dau, sustin si semnez.
Data 25.11.2010.
